De la decorarea mesei pentru seara de Ajun, la coacerea covrigilor și a turtelor, precum și la împodobirea bradului, toate aceste ritualuri se perpetuează de-a lungul anilor, fiind transmise din generație în generație. În special în mediul rural, aceste tradiții rămân vii și bine conservate.

Pregătirea bucatelor pentru masa de Crăciun

În Ajunul Crăciunului, gospodinele se ocupă de pregătirea covrigilor și a colacilor, care, conform tradiției populare, simbolizează forma unei mâini cu degetele întinse. Această imagine amintește de Crăciuneasa, cea care i-a oferit ajutor Maicii Domnului la nașterea pruncului, suferind apoi pierderea mâinilor.

Colacii sunt destinați colindătorilor ce vin să aducă urări de bine pe la gospodăriile oamenilor.

Citește și: VIDEO Scandal de proporții într-un bar din Maramureș. Localul s-a transformat într-un ring de box

Totodată, gospodinele pregătesc turtele, cunoscute și sub numele de „scutecele Domnului”, care evocă cele folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt înmuiate din timp cu apă caldă și presărate cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau semințe de cânepă.

În Ajunul Crăciunului, stăpâna casei intră în „casa mare” și așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, alături de o farfurie cu turte, una cu bob și perje fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Printre acestea, la dreapta, se plasează și un fuior de cânepă, despre care se spune că ar reprezenta barba lui Moș Crăciun, conform volumului Cartea de Crăciun de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Tradiția mesei din seara de Ajun și a postului de Crăciun

Aranjarea mesei din Ajun variază regional, dar toate bucatele sunt de post. Masa este sfințită de preot, care gustă din mâncare și vin, apoi pleacă luând banii de sub fața de masă, doi colaci și vin, în timp ce dascălii cară traistele cu colaci.

Tradiția împodobirii bradului

Tradițiile Crăciunului s-au îmbogățit în timp, aducând tot mai multă bucurie. Copiii îl așteaptă cu nerăbdare pe Moș Crăciun, cu barba albă, care vine an de an încărcat cu daruri pentru cei ascultători.

Citește și: Ce nume se serbează de Sf Mihail Și Gavriil 2024? Cele mai frumoase mesaje de „La mulți ani”

Cu câteva zile înainte de sărbătoare, bradul este împodobit cu ornamente în tonuri de roșu și verde. Se spune că obiceiul decorării bradului își are originea în Germania, unde, potrivit legendei, Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor venerați de păgâni. În urma prăbușirii lor, toți copacii din jur au fost distruși, mai puțin bradul, care a devenit un simbol al Crăciunului și este împodobit în Ajun.

Ajunul Crăciunului, zi de colindat

Nașterea Domnului este vestită prin colinde, copiii și tinerii fiind primii care pornesc la colindat în dimineața de Ajun. Creștinii îi întâmpină cu mere, nuci, covrigi și turtele numite „Scutecele lui Hristos”. Deoarece până după Sfânta Liturghie de Crăciun se ține post, colindătorii primesc daruri de post, precum covrigi, turte, nuci și fructe.