Aproape o treime din prețul pe care îl plătim pentru mâncare provine direct din costurile utilităților suportate de producători. Pentru un kilogram de roșii, de exemplu, prețul de 10 lei include aproximativ 2 lei doar pentru energia electrică consumată în procesul de producție.
În cazul produselor care necesită un consum mai mare de curent, cum sunt legumele din solar sau lactatele, ponderea costurilor cu energia poate ajunge chiar la o treime din prețul final. Solarile se încălzesc electric, iar lactatele implică consumuri mari de energie atât în procesul de prelucrare, cât și în depozitare și transport.
Creșterea costurilor la energie s-a reflectat direct în prețurile alimentelor. Un litru de lapte este cu 10% mai scump față de anul trecut, iar carnea a înregistrat o majorare de aproximativ 7%.
Prețurile au explodat în vară, după eliminarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice. În prima jumătate a anului, inflația s-a menținut în jurul valorii de 5%, însă după liberalizarea pieței în iulie, prețul curentului a crescut cu peste 60%. În plus, majorările de taxe și accize din august au dublat rata inflației față de începutul anului.
În acest context, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Inflația noastră este aproape de patru ori mai mare decât media europeană, ceea ce face ca viața de zi cu zi să devină tot mai dificilă pentru consumatori.
Scumpirile la alimente nu sunt doar o problemă a pieței sau a producătorilor, ci reflectă o criză mai amplă legată de costurile energiei electrice.
Pentru mulți români, cumpărăturile au devenit o provocare, iar tendința este ca oamenii să cumpere tot mai puțin, afectând astfel și economia locală. Soluțiile pentru stabilizarea prețurilor trebuie să ia în calcul reducerea costurilor cu energia, pentru a proteja atât producătorii, cât și consumatorii.
