Datele recente arată că PSD și PNL plătesc sume mult sub prețul pieței, uneori chiar de câțiva euro pe lună pentru apartamente de două camere sau doar câțiva bani pe metru pătrat pentru terenuri.

Chirii derizorii plătite de partidele politice pentru sediile din București

Pentru terenurile din jurul sediilor centrale ale partidelor, PSD și PNL achită chirii de doar 25 de bani pe metru pătrat lunar.

Astfel, o parcelă de 50 de metri pătrați ar costa doar 12,5 lei pe lună, o sumă derizorie comparativ cu prețurile reale din piață. Partidul Național Liberal plătește această chirie modică atât pentru sediul principal, cât și pentru filiala București, iar PSD, deși a cumpărat recent clădirea sediului său, continuă să plătească chirie pentru teren.

Citește și: VIDEO Încrederea românilor în politicieni, în scădere: sondajele arată nemulțumiri majore față de liderii de Stat

Alte formațiuni politice, precum Partidul Umanist, plătesc și ele sume mici pentru spațiile închiriate, iar fostul premier Adrian Năstase achită mai puțin de un euro pe metru pătrat pentru sediul fundației sale, închiriat tot prin R.A.P.P.S.

Această situație reflectă o cultură a privilegiului de stat pentru elitele politice, care beneficiază de condiții mult mai avantajoase decât cetățenii obișnuiți. În timp ce chiria medie în București a ajuns la cel puțin 11 euro pe metru pătrat, partidele politice plătesc sume mult mai mici, ceea ce stârnește nemulțumirea locuitorilor capitalei.

Pierderi financiare semnificative pentru bugetul de stat

Datele oficiale arată că R.A.P.P.S., regia care administrează aceste imobile și terenuri, încasează lunar aproximativ 5,8 milioane de lei și 500.000 de euro din chirii. Totuși, sumele percepute sunt mult sub valoarea reală a pieței, ceea ce înseamnă pierderi importante pentru bugetul de stat.

De exemplu, un apartament de 140 de metri pătrați situat în zona ultracentrală Eminescu este închiriat pentru doar 280 de euro pe lună, o sumă care nu ar acoperi nici măcar o garsonieră la marginea orașului.

Estimările indică faptul că doar din Palatul Piselev se pierd anual aproximativ un milion de euro.

Listele cu chirii au fost făcute publice după insistențele premierului Ilie Bolojan, iar dezvăluirile au stârnit un val de critici privind modul în care statul gestionează patrimoniul său și favorizează anumite entități politice. O eventuală ajustare a tarifelor de închiriere la nivelul pieței ar putea aduce venituri considerabile la bugetul de stat și ar reduce percepția de inechitate în rândul cetățenilor.