Satul Comșești, situat la doar 20 de kilometri de Cluj-Napoca, este un exemplu elocvent: aproape 300 de locuitori încă se încălzesc exclusiv cu lemne, deoarece nu au acces la rețeaua de gaze.

În multe gospodării din România, lemnul rămâne principala sursă de încălzire

Pentru o familie din Comșești, o iarnă poate însemna cheltuieli de până la 7000 de lei pentru lemne, o sumă semnificativă pentru mulți.

Deși autoritățile încearcă să reducă poluarea și să încurajeze trecerea la sisteme de încălzire mai eficiente și mai puțin poluante, mulți locuitori sunt reticenți în a renunța la sobele și centralele pe lemne.

Vasile Mureșan, un fost mecanic în vârstă de 77 de ani, care s-a întors în satul natal după o viață petrecută la oraș, spune că iarna folosește aproximativ patru căruțe de lemne pentru încălzire.

Deși mulți ar accepta să renunțe la lemne dacă ar primi sprijin financiar, există încă neînțelegeri privind modul în care statul îi poate ajuta concret.

Citește și: VIDEO Încălzirea locuințelor devine din ce în ce mai scumpă. Furnizorii de energie termică cer mărirea tarifelor pentru gigacalorie

Proiectul de lege propus de autorități prevede sprijin financiar din fonduri europene pentru cei care doresc să treacă la sisteme de încălzire mai puțin poluante.

Această schimbare nu va fi obligatorie, ci voluntară, iar implementarea se va face treptat, în funcție de fondurile disponibile. Totuși, există temeri că, dacă România nu va îndeplini acest jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara riscă o penalizare de peste 970 de milioane de euro.

În ciuda acestor inițiative, mulți locuitori preferă să rămână fideli lemnului, chiar dacă ar folosi sobele mai rar.

Motivele sunt legate atât de costuri, cât și de obișnuință și accesibilitate. Astfel, provocarea decarbonizării încălzirii în România rămâne una complexă, care necesită nu doar fonduri și legislație, ci și o schimbare de mentalitate și adaptare la noile tehnologii.

Autoritățile continuă să caute soluții pentru a sprijini tranziția către un sistem de încălzire mai curat, dar succesul depinde în mare măsură de implicarea și acceptarea comunităților locale.