În contextul apelurilor autorităților de a reduce consumul de energie electrică, instituțiile publice din România se confruntă cu situații contrastante privind modul în care aplică aceste recomandări.
Economii de energie în instituțiile publice: între măsuri eficiente și risipă
În unele sedii, funcționarii lucrează fără aer condiționat și cu luminile stinse, urmând cu strictețe indicațiile guvernamentale. De exemplu, la Ministerul Agriculturii, holurile sunt în întuneric complet, candelabrele sunt stinse, iar o bună parte din aparatura electronică a fost scoasă din priză.
În schimb, alte instituții par să ignore recomandările. La Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, becurile rămân aprinse chiar și în timpul zilei, iar aerul condiționat funcționează în continuare în mai multe birouri.
Palatul Parlamentului continuă să fie iluminat intens pe timpul nopții, deși factura la curent depășește un milion de lei lunar, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența măsurilor de economisire. Autoritățile guvernamentale au transmis o informare către instituțiile statului prin care solicită stingerea completă a luminilor începând cu ora 19:00.
De asemenea, guvernul a cerut celor mai mari 80 de consumatori de energie să-și reducă voluntar consumul, iar în cazul în care aceste măsuri nu vor fi suficiente, va adopta o hotărâre care să permită limitarea temporară a consumului.În paralel, alte țări din regiune, precum Ungaria, au implementat măsuri mai dure, cum ar fi lucrul de acasă pentru angajații instituțiilor publice în primele zile ale săptămânii și oprirea iluminatului decorativ și a celui neesențial, inclusiv la nivelul premierului maghiar, care face personal economie la curent.