România se confruntă cu o problemă gravă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani: 20% dintre aceștia nu au nici un loc de muncă și nici nu urmează o formă de studiu, situând țara noastră pe primul loc în Europa la acest capitol. 

România, campioana Europei la tinerii NEET

Pe de o parte, mulți tineri acuză lipsa oportunităților reale pe piața muncii.

Denisa, o tânără aflată în această situație, povestește cum a trimis zeci de CV-uri fără să primească nici măcar un răspuns concret sau invitație la interviu. „Timp de șase luni nu am avut niciun venit, așa că am fost nevoită să apelez la părinți. M-au susținut financiar până mi-am construit și eu un drum”, mărturisește ea.

Pe de altă parte, angajatorii și specialiștii atrag atenția că o parte dintre tineri nu se grăbesc să intre pe piața muncii, fiind susținuți financiar de părinți pentru o perioadă îndelungată.

Această comoditate, combinată cu lipsa ambiției, contribuie la blocajul existent.

Piața muncii s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, iar una dintre transformări este înlocuirea joburilor entry-level cu contracte de tip EI (entitate independentă), care adesea oferă mai puține garanții și stabilitate. Această situație, alături de crizele economice și sociale repetate, generează o stare de tensiune, anxietate și chiar depresie în rândul tinerilor, care sunt considerați „generația cea mai anxioasă din istorie”.

Comparativ cu țările vecine, situația din România este mai gravă. De exemplu, în Bulgaria, procentul tinerilor NEET este sub 14%, semnificativ mai mic decât în România. Un factor important este și cultura socială: în România, mulți tineri rămân în locuința părinților până la 30, 40 de ani sau chiar mai mult, fără să-și asume responsabilități financiare sau personale, ceea ce nu se întâmplă la fel de frecvent în alte țări.