Europa își propune ca trenurile să circule cu până la 250 de km pe oră, iar România trebuie să se alinieze acestui obiectiv prin conectarea la rețeaua feroviară de mare viteză a Uniunii Europene.
Problemele actuale ale călătorilor pe calea ferată
Călătoriile cu trenul în România sunt adesea marcate de multiple schimbări de trenuri și întârzieri semnificative. De exemplu, o călătoare care merge între Brașov și Târgu Jiu trebuie să schimbe mai multe trenuri: din Brașov a schimbat două trenuri, apoi a luat altul din București, care avea deja o
Un alt exemplu elocvent este ruta Craiova – Timișoara, unde un tren interregio parcurge 324 de kilometri în aproape 7 ore, ceea ce înseamnă o viteză medie de doar 46,4 km/h.
Întârzierile și restricțiile de viteză – principalele obstacole
Într-un singur an, trenurile operate de Societatea Regională București au acumulat peste 392.000 de minute de întârziere, echivalentul a 6.500
de ore sau 272 de zile. Restricțiile de viteză impuse pe anumite porțiuni de cale ferată sunt principala cauză a acestor întârzieri, iar călătorii resimt din plin această situație.Parlamentul European își propune ca până în 2040 trenurile să circule cu viteze de până la 250 km/h, inclusiv pe rutele din România spre granița de vest și între București și Giurgiu, pentru a asigura conexiuni rapide cu Bulgaria și Grecia.
Pentru a reduce decalajele dintre estul și vestul Europei, este planificată dezvoltarea infrastructurii pentru trenurile de mare viteză, cu un necesar estimat de investiții de aproximativ 350 de miliarde de euro până în 2040.Deși ideea trenurilor rapide este primită cu entuziasm, călătorii rămân realiști în privința situației actuale. Mulți speră să apuce să vadă aceste schimbări, însă în prezent călătoriile sunt lente, cu viteze medii reduse și întârzieri frecvente.