Într-un caz, un adolescent de 13 ani a ajuns la spital după ce ar fi fost atacat cu un cuțit de un coleg, în sala de clasă. În celălalt, un băiat de 14 ani și-ar fi rănit prietenul cu o șurubelniță, în timpul unei întâlniri într-un apartament.

Cuțite și șurubelnițe, arme în mâinile minorilor

La Galați, conflictul ar fi pornit de la un joc.

Potrivit informațiilor prezentate, unul dintre cei doi adolescenți, ambii în vârstă de 14 ani și prieteni, s-ar fi enervat după ce a pierdut și l-ar fi lovit pe celălalt în zona toracelui cu o șurubelniță. Procurorii au dispus plasarea presupusului agresor sub control judiciar pentru 60 de zile. Acesta ar fi cooperat cu anchetatorii și și-ar fi recunoscut fapta. Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili exact cum s-a petrecut incidentul.

La Cluj, un elev de 13 ani a fost transportat la spital după ce ar fi fost înjunghiat de un coleg în sala de clasă. Inițial, victima le-ar fi spus profesorilor că s-a tăiat într-o sticlă spartă, însă ulterior ar fi ieșit la iveală că fusese atacată. Un reprezentant al școlii a declarat că nu a mai întâlnit un asemenea incident în cei 35 de ani de activitate.

Poliția a deschis o anchetă, iar între cei doi elevi ar fi existat un conflict înainte de a ajunge la școală.

Potrivit informațiilor prezentate, doi minori, în vârstă de 14 și 15 ani, au fost internați într-o clinică din Cluj-Napoca. Ei urmau să fie supuși unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă aveau discernământ în momentul comiterii faptei.

Cazurile se înscriu într-un șir de episoade violente între minori, după incidentul din Bistrița, unde un elev și-ar fi atacat cu un cuțit colegii și profesoara.

Specialiștii avertizează că fenomenul este dificil de ținut sub control și indică mai mulți factori care pot contribui la comportamente agresive: lipsa comunicării și a supravegherii în familie, problemele emoționale, anturajele nepotrivite și expunerea la comportamente violente.

Adulții au un rol important în a-i ajuta pe copii să-și gestioneze emoțiile și frustrările și să recunoască momentul în care o joacă sau un conflict trebuie oprit. Specialiștii atrag atenția că părinților le poate fi greu să țină pasul cu activitățile copiilor, anturajele și tehnologia, iar lipsa sprijinului poate lăsa minorii fără instrumentele necesare pentru

a gestiona situațiile tensionate.

În paralel, dezbaterea privind răspunderea penală a minorilor rămâne fără o decizie legislativă. Reglementarea referitoare la vârsta minimă pentru răspunderea penală a fost respinsă la Senat, iar proiectul nu a ajuns la vot în Camera Deputaților. După fiecare incident violent, autoritățile promit măsuri, însă problema continuă să ridice întrebări despre prevenție, sprijinul acordat copiilor și responsabilitatea instituțiilor.