Conform tradițiilor populare, această zi este însoțită de anumite credințe și obiceiuri menite să aducă noroc și bunăstare în anul ce urmează. Totodată, Ajunul Crăciunului marchează finalul postului, perioadă în care se consumă exclusiv mâncăruri pe bază de fructe și legume.

Citește și: Mesaje de Crăciun 2025. Ce să le urezi apropiaților în această zi de sărbătoare

În ziua de Ajun, gospodinele obișnuiesc să pregătească covrigi și colaci, care, potrivit tradiției populare, au o formă simbolică. Aceasta ar aminti de mâna Crăciunesei, cu degetele întinse, cea care ar fi ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea Pruncului și care, conform legendei, ar fi fost pedepsită prin tăierea mâinilor.

Tot în Ajun se fac și turtele, cunoscute în tradiția populară drept „scutecele Domnului”, care trimit simbolic la cele folosite la nașterea Mântuitorului.

Acestea sunt stropite dinainte cu apă călduță și îndulcite cu zahăr pisat, peste care se adaugă nucă măcinată sau semințe de cânepă.

Alte tradiții și obiceiuri care au loc în Ajunul Crăciunului?

Sfințirea mesei din Ajun și vestirea Nașterii Domnului reprezintă un obicei străvechi, împlinit de preoți împreună cu cei care îi însoțesc. În credința populară, Ajunul Crăciunului este asociat cu un post sever, iar tradiția recomandă chiar abținerea totală de la mâncare până la apariția primei stele pe cer, simbol al stelei care i-a călăuzit

pe magii de la Răsărit. Se spune că respectarea acestui obicei aduce sănătate, noroc și pregătire sufletească pentru primirea Sfintei Împărtășanii.

Citește și: VIDEO Control la toate instanțele din țară pentru verificarea schimbărilor de judecători în timpul proceselor

Pe 25 decembrie se încheie postul Crăciunului, care se întinde pe o perioadă de aproximativ șase săptămâni. Odată cu această zi, mesele se îmbogățesc cu preparatele tradiționale de sărbătoare, precum sarmalele, cârnații, friptura, toba, caltaboșii, lebărul, colacii, cozonacii, pâinea de casă, prăjiturile și diverse salate.

Gospodina care pregătește colacii de Crăciun obișnuiește să meargă în grădină sau în livadă, cu mâinile acoperite de aluat, rostind o urare menită să aducă rod bogat pomilor. De asemenea, după ce pun pâinea la copt, alte femei rostesc cuvinte simbolice, dorindu-și ca, asemenea cuptorului și lopeții pline de pâine, și copacii să fie încărcați de fructe.

Conform credințelor populare, persoanele care adaugă o nucă și un bănuț în apa cu care se spală pe față vor avea parte de noroc și sănătate pe tot parcursul anului.

În schimb, tradiția spune că purtarea încălțămintei noi în Ajunul Crăciunului poate aduce ghinion în anul ce urmează.

Gospodinele respectă obiceiul ca locuința să fie pusă la punct înainte de Ajun, deoarece în această zi nu se mai mătura, existând credința că astfel ar putea fi îndepărtat norocul din casă. Totodată, tradiția spune că în Ajunul Crăciunului creștinilor le este interzis consumul de rachiu.

În Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele pregătesc un aluat special menit să protejeze animalele de deochi, asigurându-le sănătatea și sporul în producția de lapte pe tot parcursul anului.