Israelienii votează pentru prima dată de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, într-un scrutin care pune în joc viitorul politic al premierului Beniamin Netanyahu, cel mai longeviv lider din istoria țării. 

Israelienii își aleg viitorul

Sondajele indică faptul că nici blocul lui Netanyahu, nici opoziția nu ar urma să obțină o majoritate clară. Într-un Parlament cu 120 de locuri, rezultatul ar putea fi decis la limită, iar formarea unei coaliții ar putea dura câteva săptămâni.

În timpul mandatului său, Netanyahu a devenit primul premier israelian aflat în funcție cercetat pentru corupție. Campania electorală s-a desfășurat și pe fondul unor acuzații privind posibile nereguli electorale, reflectate în declarații despre încercări de „furt” al alegerilor.

Opoziția promite o schimbare de direcție. Gadi Eisenkot a afirmat că, dacă va ajunge la guvernare, își propune să dezmembreze structura militară și de conducere a Hamas. El a susținut că în Fâșia Gaza se află aproximativ 30.000 de luptători Hamas și între 7.000 și 10.000 de membri ai Jihadului Islamic și s-a angajat să desființeze capacitatea militară și guvernamentală a Hamas în termen de 18 luni de la formarea guvernului.

Israelul a purtat timp de trei ani o ofensivă amplă împotriva Hamas și Hezbollah, în timp ce Fâșia Gaza a rămas în ruine.

În acest context, unii alegători spun că țara a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă și că este timpul pentru un guvern diferit, capabil să ofere o perspectivă de speranță și să unească societatea. Votul fragmentat face însă ca rezultatul să fie greu de anticipat. Până la stabilirea unei majorități parlamentare, Israelul ar putea traversa săptămâni de negocieri politice, într-un scrutin în care fiecare mandat — și fiecare vot — poate conta.