În capitală, aproximativ 100 de studenți s-au adunat în fața Guvernului pentru a-și exprima dezacordul față de tăierile fondurilor pentru burse și facilitățile de transport. Proteste similare au avut loc și în alte centre universitare importante, precum Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara.
În ciuda condițiilor meteo nefavorabile, cu ploi și temperaturi scăzute, studenții au fost susținuți de sindicaliști din învățământ, care au participat la manifestații. Aceștia au atras atenția asupra impactului negativ al măsurilor de austeritate asupra vieții cotidiene a studenților, subliniind că reducerea fondurilor afectează direct accesul la educație și condițiile de studiu.
Nemulțumirile exprimate de studenți vizează în special faptul că, în timp ce cetățenii de rând suportă tăieri bugetare, la nivel înalt nu se iau măsuri similare, iar deficitul bugetar al României nu a scăzut semnificativ. Această situație riscă să ducă la creșterea ratei de abandon școlar și la o pregătire insuficientă a elevilor și studenților, cu efecte negative pe termen lung asupra sistemului educațional.
La Cluj-Napoca, protestele au fost la fel de intense, studenții exprimându-și dezamăgirea față de deciziile guvernamentale care, în opinia lor, afectează cele mai vulnerabile categorii sociale.
Aceștia au criticat faptul că tăierile vizează sectoare cruciale precum educația, în loc să se caute soluții pentru reducerea cheltuielilor la nivel înalt.În prima zi a anului universitar, în loc să participe la cursuri și să se bucure de începutul unei noi etape academice, studenții au fost nevoiți să iasă în stradă pentru a-și apăra drepturile. După manifestațiile din întreaga țară, ministrul educației, Daniel David, i-a primit pe reprezentanții studenților pentru discuții.
Cu toate acestea, studenții nu au fost convinși de promisiuni și au anunțat că vor continua protestele până când vor obține soluții concrete și sustenabile pentru problemele lor.
Anul universitar 2025-2026 începe astfel cu un semnal de alarmă privind starea sistemului educațional și necesitatea unor măsuri echilibrate care să nu afecteze accesul și calitatea
educației pentru tinerii din România.