Aceasta a interzis minorilor sub 16 ani să utilizeze platforme precum TikTok, Instagram, YouTube, X sau Snapchat. Măsura, care a intrat în vigoare miercuri, a stârnit un val de nemulțumiri și îngrijorări în rândul adolescenților australieni, care se simt „complet tăcuți și izolați” de comunitățile lor online.
Mulți adolescenți au declarat că decizia îi privează de o parte importantă a vieții sociale și a modului în care comunică cu prietenii. „ Ca un tânăr australian de 15 ani, simțim deja că nu avem un cuvânt de spus în multe lucruri. Acum, această interdicție ne face să ne simțim și mai marginalizați”, a spus unul dintre ei.
Autoritățile australiene susțin că această măsură are ca scop protejarea sănătății fizice și mentale a adolescenților. Oficialii au explicat că, în contextul creșterii problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor, este necesar să se limiteze expunerea acestora la efectele negative ale rețelelor sociale. „ Vrem ca copiii să aibă oportunitatea să se bucure de copilărie și părinții să fie împuterniciți să poarte discuții constructive cu ei”,
au declarat reprezentanții guvernului.Cu toate acestea, există voci care contestă eficiența acestei măsuri, argumentând că adolescenții vor găsi alte modalități de a accesa rețelele sociale, mutându-se pe platforme alternative sau folosind metode ocolitoare. „Chiar dacă toți acești copii ar fi blocați de pe aceste platforme, ei vor migra către altele, iar situația s-ar putea înrăutăți”, a afirmat un critic al deciziei. Astfel, unii consideră că interdicția nu va rezolva problemele reale și ar putea avea efecte contrare.
În contextul deciziei Australiei, Danemarca a anunțat intenția de a adopta reguli similare pentru protejarea tinerilor. În România, însă, autoritățile nu iau în calcul o astfel de măsură. Ministrul Educației a declarat că responsabilitatea gestionării accesului minorilor la rețelele sociale revine părinților, care trebuie să fie implicați activ în supravegherea și educarea copiilor în acest domeniu.
