România acoperă deficitul prin importuri de electricitate, cumpărată la prețuri ridicate, iar costurile ar putea ajunge și în facturile consumatorilor.
Românii, afectați de oprirea reactoarelor
La orele prânzului, când consumul este de regulă mai redus, importurile de energie erau aproape de patru ori mai mari decât în aceeași perioadă a zilei precedente. Oprirea Unității 1 a venit la doar câteva zile după ce premierul și ministrul Energiei anunțaseră repornirea reactorului, după o pauză de aproximativ trei luni.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Unitatea 1 contribuie cu circa 8% la producția energetică a țării, iar Unitatea 2 ar urma să funcționeze din nou de joi. Până atunci, necesarul suplimentar este acoperit, în parte, prin achiziții din afara țării.
Citește și: VIDEO Producția de energie nucleară a României, raportată la zero după noi probleme la Cernavodă
Prețul angro al energiei în România a ajuns la aproximativ 388 de euro pe megawatt-oră, apoi a urcat până la 411 euro.
Presiunea se poate resimți și în facturile populației. Estimările citate indică posibile creșteri de cel puțin 20% în săptămânile următoare, fără ca nivelul exact să fie sigur. Unii furnizori au inclus deja în facturi costurile suplimentare generate de achizițiile de energie de pe piață. În București, tarifele practicate pornesc de la aproximativ 1,2 lei pe kilowatt-oră și pot ajunge la 2,6 lei. Pentru consumatori, perspectiva unor noi scumpiri vine pe fondul îngrijorărilor legate de costul vieții și de siguranța aprovizionării. Evoluția prețurilor va depinde, între altele, de repornirea Unității 2 și de cât timp va rămâne indisponibilă Unitatea 1.