Aceea este lipsa apei calde și a căldurii în propriile locuințe. Aproximativ 4.000 de imobile au o furnizare deficitară a agentului termic, iar sistemul de termoficare funcționează la doar 62% din capacitate, conform aplicației TermoAlert.

Citește și: VIDEO Impozitele la locuințe vor crește semnificativ începând cu 2027, pe baza valorii reale de piață

Pensionara Lucia, în vârstă de 80 de ani, povestește cum în apartamentul său căldura a fost oprită de mai multe zile, iar apa caldă lipsește de peste 20 de ani. „Trebuie să dormi așa, cu șosete în picioare, înfofolită, de teama facturilor tot mai mari”, spune ea. Mulți locatari preferă să nu pornească caloriferele pentru a evita costurile exorbitante la energie electrică, iar frigul devine o prezență constantă în casele lor.

Autoritățile invocă infrastructura veche drept principalul vinovat pentru această situație.

Un cazan de la CET Sud s-a spart, iar reparațiile întârzie, ceea ce agravează problema. „Ce nu s-a făcut în 35 de ani nu poate fi reparat în câteva luni”, explică reprezentanții sistemului de termoficare. Pierderile de agent termic în rețea sunt foarte mari, iar costurile se reflectă în facturile locatarilor, care plătesc ca și cum ar avea căldură, deși caloriferele lor rămân reci.

Situația este deosebit de gravă pentru persoanele în vârstă, copiii mici și bolnavi, care sunt expuși riscurilor generate de frigul din locuințe.

„Mi-e rușine că vin bătrânii la ușă și mă întreabă ce facem, iar noi stăm îmbrăcați în casă”, mărturisește un locatar afectat.

Meteorologii anunță o scădere semnificativă a temperaturilor în zilele următoare, ceea ce va agrava și mai mult situația. În acest context, întrebarea rămâne: când vor avea bucureștenii din aceste zone căldura și apa caldă cuvenite? Autoritățile trebuie să găsească urgent soluții pentru a remedia deficiențele și a asigura condiții decente de trai în capitala României.