În România, mulți oameni cu venituri mici se confruntă cu o realitate paradoxală: deși încearcă să economisească alegând produse mai ieftine, ajung să cheltuiască mai mult pe termen lung.
Capcana produselor ieftine
Hainele ieftine se uzează rapid, electrocasnicele se strică mai des, iar cumpărăturile în cantități mici sunt adesea mai scumpe pe unitate. Astfel, oamenii cu venituri reduse aleg produse mai accesibile pe moment, dar care necesită înlocuiri frecvente, ceea ce duce la cheltuieli mai mari în timp.
La prima vedere, cumpărarea unei singure bucăți pare mai ieftină decât achiziționarea în cantități mai mari. Totuși, prețul pe unitate scade adesea când se cumpără în cantități mai mari. Problema este că nu toată lumea își permite să plătească o sumă mai mare dintr-o dată, ceea ce îi împinge să aleagă varianta aparent mai accesibilă, dar mai costisitoare pe termen lung.
Bugetele restrânse determină mulți români să cumpere alimente ieftine și de calitate inferioară, ceea ce poate afecta sănătatea. De exemplu, carnea cea mai ieftină, adesea de calitate slabă, este preferată pentru a face față costurilor, însă acest lucru poate duce la probleme de sănătate pe termen lung. Aproximativ 2 din 10 români nu își permit o masă cu produse din carne o dată la două zile, iar aproape 4 din 10 nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute.
În fața urgențelor financiare, mulți sunt nevoiți să apeleze la credite rapide sau la instituții financiare nebancare (IFN-uri), care impun dobânzi foarte mari, uneori între 50% și 100%. Persoanele cu studii și venituri mici sunt percepute ca fiind cu risc ridicat și, prin urmare, primesc condiții de creditare dezavantajoase. Aceasta agravează situația financiară, creând un cerc vicios al datoriei. Pentru o parte semnificativă a populației, lucruri considerate banale de alții au devenit un lux.
Aproape 2 din 10 români nu își pot înlocui hainele uzate cu unele noi, iar lipsa economiilor îi face vulnerabili în fața cheltuielilor neprevăzute.
