Decizia Pentagonului de a reduce numărul militarilor americani staționați în țara noastră a fost calificată drept „nesemnificativă” de președintele Donald Trump, însă doi congresmeni americani, Roger Wicker și Mike Rogers, ambii membri ai Comisiei de Apărare din Congres, au criticat dur această măsură.
Cei doi oficiali au exprimat opoziția fermă față de decizia de a nu menține brigada rotațională americană în România și au avertizat că revizuirea posturii de forțe ar putea conduce la alte retrageri ale trupelor americane din Europa de Est. Ei consideră că această decizie transmite un semnal greșit către Rusia, mai ales într-un moment în care președintele Trump exercită presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina.
În contextul tensiunilor generate de această retragere, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru România, trimițând ministrul apărării în prima sa vizită externă oficială în țara noastră. Oficialii francezi au subliniat că Franța este un partener de încredere, prezent pe teren și angajat în serviciul securității colective. Prezența forțelor europene în regiune, inclusiv în România, este considerată esențială pentru descurajarea amenințărilor la adresa flancului estic al NATO.
În prezent, Franța are dislocați în România aproximativ 3.000 de militari și conduce grupul de luptă aliat de la Mihail Kogălniceanu, din care mai fac parte Grecia, Belgia, Spania și Luxemburg.
Decizia Pentagonului de redimensionare a trupelor americane a implicat relocarea a câteva sute de militari în alte zone strategice pentru Statele Unite. În urma acestei situații, partidele Aur și PSD au solicitat convocarea premierului Ilie Bolojan în Parlament pentru a oferi explicații privind impactul și motivele acestei decizii.
Astfel, retragerea parțială a trupelor americane din România a generat un val de reacții care evidențiază importanța strategică a prezenței militare în regiunea Europei de Est și preocupările legate de securitatea colectivă în fața provocărilor geopolitice actuale.
