În timp ce unii români reduc consumul și sting luminile pentru a economisi energie, alții refuză să renunțe la confortul lor, generând dezbateri aprinse în societate.

Criza energetică în România: Măsuri de urgență și reacții contradictorii ale populației

Pe de o parte, există cetățeni care au înțeles gravitatea situației și au început să ia măsuri concrete, precum scoaterea aparatelor din priză sau reducerea utilizării aerului condiționat.

Pensionarii, de exemplu, recunosc că au redus consumul, chiar dacă nu înțeleg pe deplin amploarea crizei. Pe de altă parte, există persoane care consideră că măsurile de economisire sunt inutile sau nedrepte, întrebându-se de ce ar trebui să sufere populația când energia este „dată și la alții” sau când există tehnologii de stocare a energiei.

Citește și: VIDEO Economii de energie în instituțiile publice: între măsuri eficiente și risipă

Experții în domeniu subliniază că fiecare kilovat economisit contează, deoarece costurile achiziției energiei reprezintă aproximativ 50% din factura finală. O criză prelungită cu prețuri ridicate se va resimți direct în buzunarele consumatorilor, iar reducerea voluntară a consumului este esențială pentru a limita impactul financiar.

Măsuri luate de autorități și companii private

În contextul actual, mai multe clădiri private din București au renunțat la iluminatul fațadelor și au oprit aparatele de aer condiționat pentru a reduce consumul.

Municipalitatea capitalei a implementat un set de măsuri concrete:

  • Reducerea iluminatului public cu 30%
  • Oprirea panourilor publicitare între orele 20:00 și 21:00
  • Suspendarea încărcării autobuzelor electrice în intervalul de consum critic seara

Și alte orașe importante au adoptat măsuri similare: Primăria Sibiu a redus intensitatea luminilor stradale cu 50%, estimând o scădere a consumului de energie cu 15%.

Brașovul a reușit să reducă consumul cu 35%, iar Iași, Arad, Oradea, Constanța și alte localități au anunțat deja planuri de economisire a energiei.