Milionarul turc Ataș Abdullah, condamnat pentru uciderea polițistului Gheorghe Ionescu, poreclit „Dulăul”, a reușit să evadeze după ce a beneficiat de 24 de permisiuni de părăsire a penitenciarului Rahova, în ciuda pericolului pe care îl reprezintă.

Citește și: VIDEO Invazie neobișnuită de melci și scoici pe plaja din Năvodari. Fenomen rar surprins de specialiști

Pe 23 ianuarie, Ataș Abdullah a părăsit penitenciarul Rahova în baza unei permisiuni, ajungând în jurul orei 10:40 la sediul poliției din Ilfov, unde și-a declarat domiciliul de permisie.

A doua zi, au apărut imagini cu el într-un restaurant din Colentina, unde s-a întâlnit cu un prieten, alături de care ar fi pus la cale planul evadării. Ulterior, milionarul turc a fost văzut urcând într-o mașină neagră, care a fost depistată în apropierea ieșirii din Capitală. De atunci, el este dat în urmărire internațională și a fost inclus pe lista Most Wanted, însă autoritățile suspectează că ar fi părăsit deja țara.

Un aspect șocant al acestui caz este modul în care Abdullah a fost tratat în penitenciar. Deși a fost clasificat inițial în regimul de maximă siguranță, în mai puțin de doi ani a fost transferat într-un regim semideschis, mult mai permisiv. Această schimbare rapidă a ridicat semne de întrebare privind criteriile și deciziile luate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).

Mai mult, pentru ultima permisiune, Abdullah a primit aviz negativ din partea Comisiei de Specialitate, însă directorul ANP a intervenit pentru a-i permite ieșirea din penitenciar.

Această situație a stârnit indignare, în special în rândul familiei polițistului ucis. Sora lui Gheorghe Ionescu a declarat că este „șocată și revoltată” de faptul că un criminal periculos a beneficiat de mai multe zile de libertate, în timp ce alți deținuți, precum Becali, care nu au comis crime, nu au avut parte de astfel de privilegii.

Cazul lui Ataș Abdullah a scos la iveală și un alt eșec al statului român: Administrația Națională a Penitenciarelor nu a reușit să implementeze sistemul de monitorizare electronică a deținuților care pleacă în permisie, așa cum prevedea Legea 146 din 2021. Aceasta obliga ANP să introducă brățări de monitorizare până la 1 ianuarie 2026, însă până în prezent nu s-a făcut niciun progres semnificativ.

Lipsa voinței  politice a fost invocată ca principal motiv pentru această întârziere, iar abia la venirea ministrului justiției Radu Marinescu s-a dispus implementarea măsurii. Sora polițistului ucis a anunțat că intenționează să dea în judecată directorul ANP pentru modul în care a gestionat situația.