O lege veche de peste 20 de ani, intrată în vigoare încă din 2004, prevede că după 15 minute de întârziere, autoritățile pot fi anunțate pentru a interveni, inclusiv Serviciul de Protecție a Copilului și Poliția. Această prevedere, menită să protejeze copiii, a stârnit însă numeroase controverse și nemulțumiri în rândul părinților.
Legea și aplicarea ei: între protecția copilului și presiunea asupra părinților
Conform legii, dacă părinții nu pot fi contactați și nu ajung să-și ia copilul în timp util, personalul școlii are obligația să anunțe autoritățile. Aceasta măsură este justificată de reprezentanții școlilor prin faptul că, în cazuri repetate, copiii pot fi expuși unor situații de stres și nesiguranță.
„Dacă într-un sfert de oră nu vine nimeni să ia copilul, care deja este agitat și stresat, anunțăm Poliția și Direcția de Protecție a Copilului”,
Pe de altă parte, părinții reclamă că această lege este aplicată prea rigid și fără a ține cont de situații neprevăzute, cum ar fi traficul sau alte probleme personale.
„Este exagerat să se considere abandon după 15-20 de minute de întârziere. Oricine poate întârzia din motive independente de voința sa”, spune o mamă revoltată de experiența sa, când după 20 de minute a fost amenințată cu implicarea autorităților.
Unele școli private au mers chiar mai departe, introducând taxe pentru părinții care întârzie să-și ridice copiii. Aceste clauze sunt incluse în contractele de școlarizare și prevăd penalizări financiare pentru întârzieri între 15 și 30 de minute. Această măsură a generat dezbateri aprinse în mediul online, unde părinții își exprimă frustrările și cer o regândire a legislației.
Citește și: Zi liberă în școlile și grădinițele din județul Timiș pe 15 septembrie 2026. Iata de ce nu se țin cursuri
La nivel european, există o tendință clară de a responsabiliza părinții în ceea ce privește îngrijirea copiilor, iar sancțiunile pentru neglijență sunt tot mai stricte. Totuși, specialiștii subliniază că intervențiile autorităților în România au loc doar în cazuri repetate și grave, când condițiile de trai sau siguranța copilului sunt puse în pericol. Protecția copilului nu preia copiii din cauza unor întârzieri ocazionale, ci doar când situația devine una de abandon real.
Sociologii atrag atenția că stresul creat de teama părinților de a fi sancționați se răsfrânge negativ asupra copiilor, afectându-le starea emoțională. În România, anual, aproximativ 9.000 de copii sunt abandonați, o cifră care reflectă probleme sociale profunde și necesitatea unor măsuri echilibrate și eficiente.