În ultimii ani, tot mai mulți români apelează la inteligența artificială (IA) pentru a-și diagnostica simptomele și a-și stabili tratamente, înainte de a consulta un medic de familie sau un specialist. Cu un simplu clic și o descriere a problemelor de sănătate, pacienții primesc rapid recomandări medicale, uneori chiar și indicații privind durata unor intervenții chirurgicale. Însă această tendință ridică numeroase semne de întrebare și pericole reale pentru sănătate.
Pentru mulți, IA a devenit un „medic de buzunar”, o soluție rapidă și accesibilă. Totuși, diferența dintre un diagnostic generat pe ecran și unul stabilit în cabinetul medical poate fi crucială, uneori chiar între viață și moarte. Un caz recent din Galați ilustrează perfect această problemă: un bărbat a ajuns la urgențe cerând insistent un antibiotic, convins că acesta era tratamentul indicat de inteligența artificială.
Accesul facil la informații medicale prin intermediul tehnologiei a schimbat și dinamica relației dintre medici și pacienți. Medicii observă o stare de volatilitate în această relație, cauzată de faptul că pacienții vin adesea cu așteptări și cunoștințe preluate din surse online, inclusiv IA. Comunicarea și empatia rămân însă esențiale pentru a ajunge la un consens și pentru a asigura un tratament adecvat fiecărui pacient.
Specialiștii subliniază că, deși IA poate fi un instrument util de orientare și informare, aceasta nu poate înlocui consultul medical real. Diagnosticul corect necesită examinare fizică, analize și o evaluare personalizată, aspecte pe care algoritmii nu le pot reproduce complet. Răspunsurile oferite de IA sunt adesea generale și nu pot ține cont de particularitățile fiecărui caz.
În paralel cu utilizarea tehnologiei, o parte dintre români continuă să apeleze la remedii tradiționale, precum pachețări sau băi cu sare, ca primă soluție în fața durerilor sau problemelor de sănătate.
