Premierul a anunțat că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi majorată la 65 de ani, iar calculul pensiei se va face raportat la ultimul salariu net, nu brut, așa cum este în prezent.
În prezent, mulți magistrați ies la pensie încă de la vârste fragede, uneori chiar la 47-49 de ani, ceea ce a generat dezechilibre majore în sistemul de justiție. Premierul a subliniat că această situație este una problematică, iar reforma urmărește să corecteze această anomalie prin creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, aliniind astfel magistrații la standardele generale.
Reacția publicului și a specialiștilor
Măsura este primită cu entuziasm de către cetățeni, care consideră că nu există motive pentru ca magistrații să beneficieze de condiții speciale, mai ales că nu se compară cu munci cu adevărat grele sau periculoase, cum ar fi cea a minerilor. O parte dintre oameni se declară chiar bucuroși că magistrații vor rămâne mai mult în sistem, apreciind că experiența acestora este esențială pentru o justiție corectă și profesionistă.
Analiștii susțin că este contraproductiv ca magistrații să părăsească sistemul în floarea vârstei și la vârful competențelor lor, mai ales într-un domeniu în care experiența de viață și profesională joacă un rol crucial. Aceștia consideră aberantă situația actuală, în care magistrații se pensionează mult prea devreme.
O altă problemă majoră semnalată de guvern este modul actual de calcul al pensiilor, care se face la 80% din ultimul salariu brut, ceea ce a condus la pensii foarte mari, unele ajungând la aproximativ 25.000
de lei net lunar (circa 5.000 de euro). Guvernul propune ca pensia să fie calculată la 70% din ultimul salariu net, ceea ce ar reduce semnificativ cuantumul pensiilor.De exemplu, un magistrat cu un salariu brut de 20.000 de lei ar primi în prezent o pensie de aproximativ 16.000
de lei, mai mare decât venitul net. Conform noii propuneri, pensia acestuia ar scădea la aproximativ 8.200 de lei.
