Mario, un adolescent ucis de prietenii săi, a stârnit o reacție puternică în întreaga țară, mai ales după ce unul dintre făptași, un copil de doar 13 ani care ar fi orchestrat crima, a fost lăsat în libertate din cauza vârstei sale.

Citește și: VIDEO Revoltă în SUA, după uciderea unui asistent medical în timpul manifestațiilor anti-imigrație

Doi dintre cei trei agresori au fost arestați, însă cel mai mic dintre ei, în vârstă de 13 ani, nu poate fi anchetat penal conform legislației actuale, care stabilește

vârsta minimă de răspundere penală la 14 ani. Polițiștii și procurorii pot doar să-l trimită la evaluare psihiatrică și consiliere, fără a putea lua măsuri penale.

Acest fapt a stârnit indignare în rândul populației, peste 250.000 de români semnând o petiție prin care cer autorităților să scadă vârsta de răspundere penală la 10 ani, similară cu cea din țări precum Anglia, Țara Galilor sau Elveția.

Ministerul Justiției a reacționat prompt, anunțând constituirea unui grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor direcții, care va colabora cu parchetele, Consiliul Superior al Magistraturii și alte entități relevante pentru a analiza oportunitatea modificării legislației penale privind vârsta minimă de răspundere.

Această inițiativă vine după ce, în 2014, România a ridicat vârsta răspunderii penale la 14 ani, în urma recomandărilor ONU și Consiliului Europei, și a desființat centrele de corecție pentru minori.

În alte state europene, legislația este mai permisivă în privința răspunderii penale a minorilor. De exemplu:

  • În Olanda și Franța, adolescenții pot fi trași la răspundere înainte de 14 ani.
  • În Ungaria, minorii răspund penal de la 12 ani pentru fapte grave precum omorul sau terorismul.
  • În Anglia, Țara Galilor și Elveția, vârsta minimă este de 10 ani.

Deși există presiuni pentru scăderea vârstei de răspundere penală, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor.

Sistemele vechi de corecție, unde minorii erau supravegheați de profesori, pedagogi și psihologi, au fost desființate, iar rata de recidivă în rândul minorilor condamnați este ridicată — aproximativ 25% dintre recidiviști au fost condamnați în minoritate.

Experții susțin că pedepsirea copiilor poate avea efectul contrar, transformându-i în infractori și crescând riscul comiterii unor noi infracțiuni. Mai mult, lăsarea în libertate a minorilor în medii care îi influențează negativ, fără discernământul unui adult, poate agrava situația.

Potrivit polițiștilor, anual, mii de tineri sub 14 ani comit infracțiuni, cele mai frecvente fiind furturile și lovirile. Cu toate acestea, aceștia nu pot fi trași la răspundere penală conform legislației actuale.