Transformând acest aliment de bază într-un produs tot mai scump pentru consumatori. Anul Agricol 2025 aduce a doua cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, cu peste 28 de milioane de tone de cereale și oleaginoase, în creștere cu 20% față de anul precedent. Grâul și rapița ating maxime istorice, iar floarea-soarelui se vinde la prețuri avantajoase pentru fermieri. Un exemplu elocvent este o cultură de porumb neirigat, unde producția a crescut de la 2 tone la hectar anul trecut, la 5,5 tone în acest an, dublând astfel randamentul.

Citește și: VIDEO Tânăr se dă drept fiul unei paciente și o jefuiește în spitalul Sfântul Spiridon din Iași.

Cu toate acestea, românii plătesc între 2 și 5 lei pentru o franzelă simplă de 300 de grame, prețuri mult mai mari decât în alte țări europene. Un român stabilit în Germania compară prețurile: în Hanover, o pâine mare costă aproximativ 5 euro, iar în România prețurile sunt ridicate în raport cu puterea de cumpărare locală.

Din cauza acestor costuri, unii consumatori renunță treptat la pâine, considerând-o un lux.

Fermierii explică că scumpirea pâinii nu este cauzată de prețul grâului, care, de fapt, a scăzut față de anii anteriori, în ciuda producției uriașe estimate între 11,5 și 13 milioane de tone. Ei susțin că majorarea prețului pâinii este influențată de alți factori, precum creșterea TVA-ului și a costurilor ingredientelor, care au intrat în vigoare la 1 august.

De asemenea, lanțul de distribuție, costurile de transport și adaosurile comerciale contribuie semnificativ la prețul final al produsului.

Astfel, în timp ce hambarele fermierilor sunt pline și recoltele sunt bogate, românii se confruntă cu o creștere a prețurilor la pâine, un aliment esențial, ceea ce ridică întrebări importante despre mecanismele economice și sociale care influențează piața produselor de bază în România.