Funeraliile au marcat încheierea unei epoci esențiale, dar încă pline de întrebări și răni nevindecate în memoria colectivă a românilor. Ceremoniile au început dimineața devreme, la ora 8:30, când sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte a fost adus de la spitalul SRI și transportat în liniște deplină spre Palatul Cotroceni, fără aplauze sau flori aruncate pe marginea drumului. Garda de Onoare, formată din opt militari ai Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, a purtat sicriul până în sala unde a fost depus pe catafalc, urmată de o slujbă religioasă solemnă.  

Citește și: VIDEO Un tânăr beat a terorizat Sectorul 3 din București! Atac cu maceta și tâlhărie în plină stradă

Printre cei care au venit să-și ia rămas bun s-au numărat personalități politice importante, inclusiv Emil Constantinescu, rivalul său din 1996 și succesor la Palatul Cotroceni, premierul Ilie Bolojan, ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul sănătății Alexandru Rogobete, fostul premier Victor Ponta și alți lideri de prim rang.

Gesturile de respect au fost diverse, Sorin Grindeanu a transmis un profund respect cu mâna la inimă, Marcel Ciolacu și-a făcut semnul crucii, iar Traian Băsescu a venit cu o coroană de flori și a aprins o lumânare, încheind cu un gest încărcat de semnificație.

În schimb, reprezentanții USR au ales să nu participe la funeralii și au propus ca guvernul să nu declare zi de doliu național, invocând respectul pentru victimele revoluției și ale mineriadelor, evenimente controversate legate de perioada în care Ion Iliescu a fost la putere.

La catafalc au fost așezate doar crucea lui Ion Iliescu, o fotografie și o singură coroană de flori albe cu mesajul „Odihnește-te în pace, o adâncă durere, Nina”, semnată de soția sa. Nina Iliescu, o prezență discretă și constantă în viața fostului președinte, nu a putut fi prezentă la ceremonie din motive de sănătate. Cei doi au împărțit împreună atât momentele tumultoase ale tranziției României, cât și liniștea bătrâneții, dar și durerea de a nu avea copii.

În ciuda controverselor legate de mandatul său, inclusiv implicarea în mineriade și alte evenimente dureroase pentru țară, Ion Iliescu rămâne o figură centrală a istoriei recente a României. Moartea sa închide un capitol plin de întrebări și răni încă nevindecate, iar memoria sa va continua să fie subiect de dezbatere și reflecție în societatea românească.

Astfel, funeraliile de stat ale lui Ion Iliescu au fost nu doar un moment de doliu, ci și o oglindă a complexității și contradicțiilor care au marcat România postcomunistă.