În contextul conflictului din Ucraina și al amenințărilor din regiune. Principala amenințare identificată sunt dronele, care au schimbat fundamental modul în care se desfășoară luptele, impunând o reacție rapidă și fermă din partea forțelor armate române.
Citește și: VIDEO Controversele declarațiilor lui Donald Trump despre paracetamol și autism. Ce spun specialiștii?
Începând de astăzi, dronele și avioanele militare care încalcă spațiul aerian al României pot fi doborâte fără a mai aștepta aprobarea NATO. Comandantul misiunii are autoritatea de a lua decizia pe loc și de a transmite ordinul de interceptare sau doborâre a țintei. Această măsură reflectă necesitatea de a reacționa prompt la provocările tot mai frecvente și sofisticate, dar cu o atenție deosebită la proporționalitate.
Zona Porții Focșaniului, un punct istoric prin care România a fost invadată în trecut, rămâne un punct vulnerabil în fața unei eventuale agresiuni.
Această situație ar putea întârzia intervenția trupelor aliate NATO în cazul unei crize militare la granița de est a țării, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii.
Infrastructura – o prioritate națională
România este conștientă că trebuie să își îmbunătățească infrastructura rutieră și feroviară, în special în zona Moldovei, pentru a asigura o mobilitate rapidă și eficientă a trupelor aliate. Premierul a anunțat lansarea a două noi tronsoane de autostradă esențiale pentru această regiune:
- Tronsonul Pașcani-Moldova, Tucea-Vasiret, care va conecta județele din nord direct cu capitala;
- Tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni, care va lega Iașiul și Republica Moldova de rețeaua de autostrăzi a României.
Costul estimat pentru construcția acestor drumuri de mare viteză depășește 3 miliarde de