România se află într-un clasament deloc onorant, fiind pe locul 2 în Europa la numărul de săli de jocuri de noroc, iar capitala țării, București, se situează aproape de celebrul Las Vegas în ceea ce privește densitatea acestor locații. Potrivit datelor recente, în București există aproximativ 164 de săli de jocuri de noroc, un număr impresionant care depășește cu mult alte orașe importante din țară și din regiune.
Citește și: VIDEO Haos la Vama Giurgiu-Ruse. Podul peste Dunăre închis, șoferii blocați ore întregi
Spre deosebire de Las Vegas, unde există un bulevard special dedicat jocurilor de noroc, în București aceste săli sunt răspândite pe întreg teritoriul orașului, creând o atmosferă în care tentația de a juca este omniprezentă. Această situație ridică semne de întrebare legate de impactul social și economic al fenomenului, mai ales în contextul în care mulți români văd în jocurile de noroc o posibilă „scurtătură” pentru a-și îmbunătăți situația financiară.
Fenomenul jocurilor de noroc a luat amploare în ultimii ani, iar consecințele nu întârzie să apară. Mulți jucători ajung să piardă sume importante de bani, afectându-și nu doar situația financiară, ci și relațiile personale. Unii dintre cei afectați au recurs la auto-excluderea din sălile de jocuri pentru a-și proteja viața și familia.
Un exemplu elocvent este cel al unui jucător care povestește cum își cheltuia salariul în sălile de jocuri, pierzând totul și ajungând să ia decizia dificilă de a se retrage pentru a nu ajunge în situații și mai
România, o țară cu o situație economică dificilă
Experții consideră că această situație reflectă și o stare economică complicată, în care mulți oameni caută în jocurile de noroc o soluție rapidă pentru a-și rezolva problemele financiare. Această realitate subliniază necesitatea unei strategii naționale coerente privind reglementarea și controlul jocurilor de noroc.
Citește și: VIDEO Coaliția de Guvernare anunță măsuri importante în noul pachet de reformă
Pentru a limita efectele negative ale jocurilor de noroc, autoritățile iau în calcul o serie de măsuri legislative. Printre acestea se numără ridicarea vârstei minime de acces în sălile de jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani, o măsură menită să protejeze tinerii vulnerabili.
De asemenea, se pune accent pe protecția copiilor în mediul online, unde reclamele la jocuri de noroc pot ajunge chiar și la copii de 11 ani, expuși în mod nejustificat la astfel de mesaje.
Potrivit Băncii Naționale a României, în primele șase luni ale acestui an, în România s-au jucat jocuri de noroc în valoare de peste 5 miliarde de lei, o sumă care evidențiază amploarea fenomenului și necesitatea unor măsuri urgente.