Un interval semnificativ mai scurt comparativ cu media europeană, care se situează în jurul a 37 de ani. Această diferență ridică o serie de întrebări legate de dinamica pieței muncii din România și factorii care influențează durata activității profesionale.

Citește și: VIDEO Sporuri controversate la Primăria Cluj-Napoca în plină criză bugetară. Ce inițiativă a avut Emil Boc?

Unul dintre motivele principale pentru această situație este reprezentat de pensionările anticipate și de existența pensiilor speciale, care permit unor categorii de angajați să iasă din activitate

la o vârstă relativ tânără. Acest fenomen reduce numărul total de ani petrecuți în câmpul muncii și afectează structura forței de muncă.

De asemenea, un alt factor important este legat de dificultățile întâmpinate de adolescenți în găsirea unui loc de muncă. Mulți tineri rămân șomeri pentru o perioadă îndelungată, ceea ce amână începutul carierei lor profesionale și, implicit, scade numărul total de ani lucrători.

În clasamentul european, după România se situează Italia, unde durata medie petrecută la muncă este, de asemenea, redusă. La polul opus, suedezii, danezii și olandezii se remarcă printr-o prezență îndelungată pe piața muncii, petrecând cei mai mulți ani activi profesional.

Aceste date evidențiază provocările cu care se confruntă România în ceea ce privește piața muncii și necesitatea unor politici eficiente care să încurajeze o participare mai activă și mai îndelungată a populației la activitățile profesionale.