Situația este cu atât mai gravă cu cât instituțiile responsabile pentru gestionarea sistemului sunt blocate într-un cerc vicios al datoriilor, iar soluțiile pe termen scurt întârzie să apară.
În cartiere precum Dristor, unele apartamente sunt aproape „congelate”, iar temperatura din locuințe abia ajunge la 19 grade Celsius.
Diferențele mari de temperatură între camere și lipsa unei călduri constante fac viața de zi cu zi extrem de dificilă.
Compania de termoficare din București se află într-o situație financiară dificilă, având datorii uriașe către societățile care administrează centralele termice ale orașului. În același timp, compania are de primit bani de la Primăria Capitalei, instituție aflată în subordinea căreia funcționează. Pentru a face față acestei situații, municipalitatea a contractat un împrumut de 150 de milioane de lei de la Ministerul Finanțelor.
În ciuda acestor eforturi, investițiile în modernizarea rețelelor de termoficare sunt insuficiente, iar bucureștenii plătesc acum facturi de încălzire de patru ori mai mari față de anul 2022, fără a beneficia însă de un confort termic corespunzător.
Autoritățile recunosc că, până la instalarea unor sisteme noi, moderne, care să funcționeze eficient pe termen lung (peste 30 de ani), bucureștenii vor mai trece prin cel puțin 2-3 ierni dificile, cu avarii și lipsă de căldură. Se caută soluții pentru a reduce numărul defecțiunilor, însă acestea vor necesita timp și resurse considerabile.