Prima zi de proteste a fost marcată de suspendarea activității în multe instanțe, iar magistrații cer retragerea proiectului de lege care, în opinia lor, afectează grav independența justiției.
La curțile de apel, se judecă doar dosarele urgente, respectiv cele care implică măsuri preventive legate de custodia publică sau suspendarea executării actelor administrative.
Deși guvernanții continuă implementarea reformei, liderii coaliției au convenit asupra unor modificări menite să atenueze condițiile inițiale. Astfel, perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a fost extinsă de la 10 la 15 ani, iar cuantumul pensiei speciale va fi de 75% din venitul din ultima lună de activitate, față de 70% cât era prevăzut inițial.
La ce vârstă vor ieși magistrații la pensie
Magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta standard de 65 de ani abia în anul 2041, în timp ce în prezent un magistrat din România se poate pensiona chiar și la 47 de ani. Comparativ, în alte state europene precum Austria, Franța, Germania, Italia sau Țările de Jos, vârsta de pensionare este cuprinsă între 65 și 70 de ani.
Un alt punct critic este cuantumul pensiilor speciale, care sunt necontributive și au un nivel mediu de peste 25.000 de lei net, de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie a unui român, care este de aproximativ 2.800 de lei net. Această discrepanță generează un sentiment puternic de inegalitate și nemulțumire în rândul populației.
Nemulțumirile magistraților nu sunt doar financiare, ci și legate de percepția publică asupra justiției.
Privind magistrații ca pe o „castă” privilegiată, mulți consideră că aceste pensii speciale consolidează o elită bugetară care se opune reformelor și afectează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.Proiectul de lege prevede și creșterea vechimii în muncă necesare pentru pensionare, de la 25 la 35 de ani, ceea ce adaugă un nou motiv de nemulțumire pentru magistrați.
