Paștele este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini și comemorează evenimentul de bază al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos. Este o sărbătoare marcată de foarte multe tradiții, obiceiuri și superstiții, care încep încă din Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din post. După prima zi de Paște, începe Săptămâna Luminată, prima săptămână care urmează după Învierea Domnului.
Citește și: Când se termină vacanța de Paște în 2024? Începând cu această dată, elevii revin la școală
Biserică numește această săptămână că fiind Săptămâna Luminată, în care creștinii poartă în suflet lumina Învierii lui Hristos. De asemenea, în Săptămâna Luminată, credincioșii au în continuare parte de diferite obiceiuri și tradiții, pe care trebuie să le respecte pentru a avea noroc în continuare. Deoarece învierea lui Iisus din morți a avut loc în a treia zi a înmormântării sale, această sărbătoare este celebrată timp de trei zile consecutive, depsre care sunt legate diferite tradiții.
Tradiții de respectat în a treia zi de Paște 2024
În calendarul creștin ortodox, a treia zi de Paște este cunoscută sub numele de „Marțea Albă” din Săptămâna Luminată. Această zi este considerată ca fi ultima zi a perioadei pascale și marchează sfârșitul celebrării Învierii lui Iisus Hristos din morți.
Tradiția spune că în Marțea Ală este bine să ne vizităm rudele și prieteni, obicei numit și „Umblatul cu pasca“. Obiceiul își are originea din vremurile când creștinii umblau și vesteau Învierea Domnului Hristos.
Citește și: Câte zile se ține aprinsă candela cu Lumina de la slujba de Înviere și care este semnificația ei
Tot în a treia zi de Paște se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț (pâinea de împărtășanie), care a fost sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și
Marea Joi din Săptămâna Patimilor. Se spune că acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot să meargă la biserică.
Exista și o credință potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paște era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat și de pus în băutură atunci când o femeie voia să facă copii.
Este o zi nelucrătoare, iar din acest motiv trebuie să evităm să facem treburi gospodărești. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curat.
În această zi mai există un obicei prin care finii le dăruiesc nașilor pască și colaci.
Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
În a treia zi de Paște, ouăle de pot ciocni și „dos cu dos” sau „coastă cu coastă”.
În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paștelui.
