Deși influent, președintele nu deține puteri absolute, fiind constrâns de limitele impuse de Constituție. Funcția prezidențială în România este concepută ca un bastion al echilibrului instituțional. Deși nu conduce direct Guvernul și nu are puterea de a legifera, președintele poate juca un rol decisiv în momente de criză politică, în politica externă sau în apărarea națională.

Citește și: VIDEO Românii se bucură de minivacanța de 1 mai! Aceștia au ales cele mai frumoase peisaje din țară

Astfel, șeful statului nu este un „jucător” în sensul clasic al cuvântului, dar nici o figură decorativă. Puterea sa derivă din capacitatea de a influența și de a reprezenta, nu din posibilitatea de a comanda.

Atribuțiile președintelui

Pe plan intern, principalele atribuții ale președintelui sunt:

Numirea Guvernului- Art 85 din Constituție
Consultarea Guvernului- Art 86 din Constituție
Participarea la şedinţele Guvernului- Art 87 din Constituție
Mesaje- Art 88 din Constituție
Dizolvarea

Parlamentului- Art 89 din Constituție

Referendumul- Art 90 din Constituție

Atribuții în domeniul apărării țării și al securității naționale

Art 92 din Constituție clarifică poziția președintelui în ceea ce privește domeniul apărării:

„(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Citește și: Premieră istorică în România! Klaus Iohannis și-a dat demisia. Cine devine interimar?

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj.

Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) În caz de mobilizare sau de răz boi Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor”.

Ce NU poate face șeful statului

Deși influent, președintele nu are atribuții legislative sau executive directe. Nu poate:

Iniția legi sau modifica acte normative;

Demite miniștri fără propunerea premierului;

Emite ordonanțe de urgență – un drept exclusiv al Guvernului;

Interveni în activitatea instanțelor de judecată;

Decide politici economice, fiscale sau bugetare – acestea rămân în sfera Parlamentului și a Executivului.