Pentru unii copii, pauza mare înseamnă gustări pregătite de părinți. Pentru alții, este un moment în care privesc cum mănâncă cei din jur, fără să aibă și ei ceva în pachet. 

Pentru unii copii, pachetul de școală este un lux

Șase frați — Ana, David, Carina, Ioana, Antonia și Antonio — locuiesc într-o casă degradată, pe care familia încearcă să o repare după ce a fost cuprinsă de flăcări de mai multe ori.

Părinții spun că, în unele zile, nu au ce să le pună copiilor în pachetul pentru școală. Antonio povestește că se simte trist când colegii își desfac mâncarea, iar el nu are nimic de mâncat.

Mama spune că cei mici ajung acasă și îi povestesc despre gustările colegilor, dar familia nu își permite să le ofere aceleași lucruri. Părinții trăiesc din aproximativ 3.600 de lei pe lună. Tatăl lucrează cu ziua când găsește de lucru, deși a fost operat la coloană, iar băiatul cel mare suferă de epilepsie și are nevoie de îngrijire.

Nici locuința nu le oferă siguranță. Casa a ars de mai multe ori, iar familia spune că a fost nevoită să stingă focul cu gălețile, deoarece pompierii nu au putut ajunge până la gospodărie.

În ciuda greutăților, copiii au dorințe simple: să aibă o casă bună și, pentru unul dintre ei, o mașinuță cu telecomandă. Părinții cresc găini și alte animale pentru a avea hrană pe masă.

O situație dificilă trăiește și doamna Gabi, mamă a trei copii, dintre care cel mai mic are doar trei ani. Familia locuiește într-o casă veche, pe care femeia încearcă să o renoveze, însă veniturile abia ajung pentru cheltuieli și datorii. Pregătirile pentru iarnă sunt încă în curs, iar lemnele strânse până acum s-ar putea să nu fie suficiente.

Datele Institutului Național de Statistică arată amploarea problemei: în 2025, aproape unul din trei copii din România era în risc de sărăcie sau excluziune socială. Riscul ajunge la 50,2% în familiile cu doi adulți și cel puțin trei copii, iar în familiile monoparentale aproape jumătate dintre copii se confruntă cu aceeași situație.

Pentru familiile din Șoimari, sărăcia înseamnă mai mult decât lipsa unor bunuri: înseamnă grija zilnică pentru hrană, o locuință sigură și lemne pentru iarnă. Iar pentru copii, uneori, înseamnă să meargă la școală fără pachet și să privească deoparte când colegii mănâncă.