Autoritățile s-au văzut nevoite să se împrumute masiv pentru a acoperi plățile zilnice și restanțele acumulate, ceea ce a generat o povară financiară uriașă pentru întreaga țară.

Citește și: VIDEO Sezonul facturilor mari la căldură. TVA-ul majorat și scumpirea gigacaloriei aduc creșteri semnificative la întreținere

Conform datelor oficiale, datoria publică a urcat la 57,2% din produsul intern brut (PIB), față de 56,8% în luna mai, iar fiecare locuitor al țării este dator cu peste 55.000 de lei, echivalentul a aproximativ 11.000 de euro. Această situație ridică întrebarea esențială: cine va plăti această datorie? Răspunsul este dureros – generația actuală, copiii și nepoții noștri vor fi cei care vor suporta povara financiară.

Cauzele creșterii datoriei publice

Specialiștii în economie explică faptul că finanțele publice ale României nu sunt sustenabile pe termen lung.

Împrumuturile au fost folosite ca o plasă de siguranță pentru autorități, care au avut cheltuieli mult mai mari decât veniturile colectate la buget. În principal, creșterile de pensii și salarii, deși necesare pentru populație, nu au fost susținute de o bază solidă de venituri fiscale.

România s-a împrumutat atât de pe piețele interne, cât și de pe cele externe, iar această strategie a fost criticată de analiști, care consideră că s-a exagerat cu nivelul împrumuturilor.

Deși o reducere a acestora ar fi însemnat salarii și pensii mai mici, situația actuală impune acceptarea acestei poveri.

Riscuri și perspective îngrijorătoare

În ultimii cinci ani, ponderea datoriei publice în PIB s-a apropiat rapid de pragul de 60%, un nivel monitorizat atent de instituțiile europene. Depășirea acestui prag poate indica probleme serioase în capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare pe termen lung.

Banca Națională a României avertizează că datoria publică ar putea ajunge chiar la 70% din PIB în viitorul apropiat. Mai mult, dobânzile aferente acestor împrumuturi vor crește semnificativ, iar în 2028 acestea ar putea reprezenta până la 3% din PIB, ceea ce va adăuga o presiune suplimentară asupra bugetului național.

În timp ce specialiștii trag semnale de alarmă privind stabilitatea economică a țării, cetățenii speră să nu fie nevoiți să suporte noi creșteri de taxe care să le afecteze și mai mult bugetele personale.

Pentru mulți români, este deja o performanță să reușească să trăiască decent cu salariile actuale, iar povara datoriei publice adaugă un stres suplimentar asupra economiei familiale.