Fenomenele de dezinformare se răspândesc atât în mediul urban, cât și în cel rural, afectând percepția publică asupra unor subiecte sensibile precum vaccinurile, explorarea spațială, tehnologia 5G sau prezența extratereștrilor.

Citește și: VIDEO Proteste violente în Dublin, după agresiunea sexuală a unei fetițe de către un solicitant de azil

Potrivit sondajului, 4 din 10 români cred că vaccinurile sunt folosite ca mijloc de control al populației. Multe persoane susțin că vaccinurile anti-COVID au provocat efecte adverse severe, de la dureri persistente până la sechele pe termen lung. Vasile, un localnic din Dolj, reflectă această neîncredere: „Nu bag nimic, niciun vaccin, nimic. Asta e vaccinul. Care-i vaccinul? Că de prună și cămicina.” El mai adaugă că purtarea măștilor în timpul epidemiei a fost inutilă, considerând că „am purtat ca proști” și că nu a existat o boală reală.

Un alt segment semnificativ al populației (peste 26%) este convins că omul nu a ajuns niciodată pe Lună și că întreaga misiune a fost o înscenare. Această opinie este susținută de argumente legate de condițiile extreme de pe Lună și lipsa unor dovezi convingătoare, conform respondenților. „Nu a ajuns nimeni pe Lună niciodată”, afirmă un participant la sondaj, reflectând scepticismul larg răspândit.

Mai mult, există credința că guvernele ascund informații despre vizitele extratereștrilor pe Pământ, iar peste 55% dintre respondenți consideră că tehnologiile moderne, precum 5G și inteligența artificială, au fost create pentru a manipula și controla populația.

Pe lângă aceste teorii, sondajul relevă și o serie de superstiții și credințe populare care influențează comportamentul oamenilor, de la semne de ghinion până la interpretări apocaliptice ale evenimentelor curente. „Cum zic ăștia, că vine sfârșitul lumii, că o să vină focuri, o să vină războaie, o să vină deștea. Cred că suntem aproape”, spune un respondent.

Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra faptului că dezinformarea a devenit o adevărată epidemie, cu efecte periculoase asupra sănătății publice și coeziunii sociale. Ignorarea dovezilor științifice și răspândirea teoriilor conspiraționiste pot submina eforturile de combatere a crizelor sanitare și pot alimenta neîncrederea în instituții.