De această dată, magistrații au fost prezenți față în față cu politicienii, însă discuțiile nu au condus la un acord. Unul dintre principalele puncte de tensiune rămâne cuantumul pensiilor.
Politicienii susțin că pensia magistraților nu ar trebui să depășească 70% din ultimul venit net, în timp ce magistrații solicită o pensie echivalentă cu 65% din venitul brut. Această diferență este considerată esențială de către magistrați, care argumentează că o reducere prea mare ar afecta independența financiară a acestora.
În plus, magistrații au cerut încetarea atacurilor la adresa justiției, subliniind că în ultimele luni s-a creat o „pensiune socială” negativă la adresa lor, în care orice problemă din țară este pusă pe seama pensiilor considerate prea mari ale magistraților.
Pe lângă aceste aspecte, s-a discutat și despre modalitățile de motivare a magistraților să rămână în sistem. Propunerea include utilizarea sumelor rezultate din posturile vacante, generate de pensionări, pentru a stimula preluarea unor activități suplimentare, fără a implica alocări financiare suplimentare din bugetul de stat.
Un alt punct de negociere îl reprezintă vârsta de pensionare. Se ia în calcul un compromis privind tranziția la vârsta de 65 de ani, care ar putea fi realizată pe o perioadă de 15 ani, în loc de 10 ani, așa cum s-a propus inițial.
În ciuda acestor discuții, tensiunile rămân ridicate, iar un acord final pare încă departe. Magistrații avertizează că presiunile politice asupra justiției vor continua, iar soluțiile trebuie găsite pentru a asigura atât independența financiară, cât și stabilitatea sistemului judiciar.
Rămâne de văzut dacă următoarele întâlniri vor aduce un consens între părți și o reformă care să răspundă atât nevoilor magistraților, cât și așteptărilor societății.
