Anunțată cu surle și trâmbițe ca o furtună de cod roșu, „Barbara” s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o simplă ploaie de toamnă, lăsând în urmă un val de nemulțumiri și o serioasă scădere a credibilității alertelor meteo.

Alertele meteo, între precauție și exagerare

Mesajele Rualert au fost transmise cu promptitudine, iar autoritățile au luat măsuri preventive: școlile s-au închis, oamenii și-au făcut provizii de alimente, apă și medicamente, iar în unele zone, precum Constanța și județul Galați, populația s-a pregătit intens pentru potențiale inundații.

Citește și: VIDEO Scandal în Cluj-Napoca. Falsă specialistă în stomatologia veterinară acuzată de mutilarea animalelor

Edilul Constanței a recomandat pregătirea pentru 24 de ore, iar localnicii din Slobozia și-au protejat bunurile de valoare, în timp ce angajații primăriei au stat de gardă pe timpul nopții.

Cu toate acestea, furtuna anunțată nu a mai venit în forma așteptată. În București, traficul a fost marcat doar de câțiva stropi de ploaie, iar ciclonul „Barbara” a întârziat și apoi s-a oprit, lăsând în urmă doar o ploaie obișnuită de toamnă. Această discrepanță între avertismente și realitate a generat ironii și critici pe rețelele de socializare, unde oamenii au pus la îndoială seriozitatea și acuratețea instituțiilor responsabile.

Impactul asupra încrederii publice

Deși unii consideră că „paza bună trece primejdia”, mulți bucureșteni și nu numai și-au pierdut încrederea în Agenția Națională de Meteorologie și în sistemul de avertizare în general. Oamenii se întreabă dacă merită să mai creadă în alertele meteo, mai ales după experiența similară cu furtuna Ashley de anul trecut, când situația s-a repetat.

Această neîncredere este comparată cu povestea lui „Petrica și lupul”: dacă un pericol este anunțat de prea multe ori fără să se concretizeze, oamenii vor ignora avertismentele viitoare, riscând

astfel să fie luați prin surprindere în cazuri reale de urgență.

Explicații tehnice și context climatic

Meteorologii explică faptul că, deși cantitățile de precipitații anunțate s-ar fi confirmat, acestea au căzut pe o perioadă extinsă, ceea ce a permis canalizării să facă față și solului să absoarbă o parte din apă. De asemenea, după o vară extrem de secetoasă și o toamnă călduroasă, solul uscat a contribuit la înmagazinarea apei, reducând astfel riscul de inundații.

Totuși, această nuanțare nu a fost comunicată publicului larg printr-un update clar, ceea ce a alimentat confuzia și nemulțumirea.