Deși încearcă să economisească și să-și gestioneze mai bine bugetul, veniturile lor nu țin pasul cu creșterea cheltuielilor, iar fiecare scumpire îi îndepărtează tot mai mult de visul unei vieți independente.

Presiunea financiară și adaptarea la cheltuieli

Tinerii din generația Z reduc cheltuielile ori de câte ori pot, căutând soluții pentru a economisi bani. „Nu cheltuim prima săptămână, clar, nu te duci așa și faci cumpărături.

Încerc să caut drumul cel mai scurt, cea mai ieftină benzinărie, unde pot să mănânc cel mai ieftin”, povestesc aceștia. Cu toate acestea, realitatea este dură: salariile oferite de companii, în jur de 2000 de lei, sunt insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile, mai ales dacă tinerii ar locui în chirie și ar avea facturi de plătit.

Specialiștii recomandă stabilirea unui buget lunar și economisirea constantă, chiar și a unor sume mici, pentru a crea un obicei sănătos.

Citește și: VIDEO Generația Z între libertate și stabilitate: provocările tinerilor pe piața muncii din România

„O sumă de 100 de lei economisită timp de 10, 12, 15 luni ne creează acel obicei. Să fim atenți la toate subscripțiile, la cafelele pe care le bem zilnic, care s-au scumpit destul de mult, și la masa de la birou.

Putem economisi chiar și 300-500 de lei pe lună dacă venim cu pachetul de acasă”, explică experții.

Andreea, o tânără de 25 de ani, este un exemplu de gestionare responsabilă a bugetului. Ea a învățat să-și creeze un fond de urgență care să o ajute în situații neprevăzute, cum ar fi reparația mașinii sau probleme stomatologice costisitoare. „Am ajuns pe zero la un moment dat, dar fondul de urgență m-a ajutat să trec peste aceste situații”, mărturisește ea.

Unii tineri apelează la metode virale de economisire promovate pe rețelele sociale, cum ar fi renunțarea la cumpărăturile neesențiale timp de o lună sau amânarea comenzilor online timp de 24 de ore. Alții își împart bugetul în plicuri pentru fiecare categorie de cheltuieli sau adoptă metoda economisirii progresive pe parcursul a 52 de săptămâni.

Pe fondul dificultăților financiare, nivelul de stres în rândul tinerilor este ridicat. Aproape 4 din 10 reprezentanți ai generației Z se simt stresați în cea mai mare parte a timpului, iar principalele motive sunt grijile legate de situația financiară pe termen lung, sănătatea și bunăstarea familiei, dar și cheltuielile zilnice.