Președintele României, Nicușor Dan, a ales să călătorească în delegații externe cu avionul Spartan al Ministerului Apărării Naționale (MAPN), o opțiune mult mai ieftină comparativ cu aeronavele utilizate de fostul șef de stat Klaus Iohannis.

Citește și: VIDEO Epuizarea profesională ar putea deveni motiv de concediu plătit fără acte medicale. Un proiect de lege revoluționar în Parlament

Avionul Spartan nu este echipat cu sisteme moderne de comunicații, ceea ce înseamnă că președintele poate primi informări doar în scris în timpul zborului și nu poate comunica telefonic.

Mai mult, aeronava nu poate ateriza în condiții meteo dificile, cum ar fi ceața densă. Conform reglementărilor, dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea sub 600 de metri, avionul nu poate efectua aterizarea. Spre comparație, alte avioane prezidențiale permit aterizarea chiar și la zero metri plafon și zero metri vizibilitate.

Aceste limitări au fost evidențiate marți seara, când avionul Spartan care trebuia să-l aducă pe președintele Nicușor Dan înapoi în țară nu a putut decola de la Paris din cauza ceții dense de la București. Astfel, președintele s-a aflat în imposibilitatea parțială de a-și exercita funcția în timpul zborului și a petrecut opt ore pe aeroport, așteptând condiții meteo favorabile.

Utilizarea unui avion cu astfel de limitări tehnice și de comunicații ridică probleme serioase de securitate și continuitate a funcției prezidențiale. În situații de urgență sau catastrofe majore, imposibilitatea de a contacta sau localiza președintele poate reprezenta o vulnerabilitate gravă pentru statul român.

Deși zborurile cu avionul Spartan sunt mult mai ieftine, un zbor recent la Paris a costat aproximativ 30.000 de euro, de șase ori mai puțin decât în regimul anterior, aceste economii financiare vin cu un preț ridicat în ceea ce privește siguranța și eficiența.

Vizita cu peripeții a președintelui Nicușor Dan la Paris a devenit rapid subiect de glume pe internet, unde internauții au imaginat diverse scenarii amuzante pentru cele opt ore petrecute pe aeroport. Totuși, situația readuce în discuție necesitatea stringentă a achiziționării unui avion prezidențial modern, capabil să asigure atât siguranța, cât și comunicarea eficientă în orice condiții meteo.

În prezent, România nu dispune nici măcar de un avion guvernamental adecvat, iar avioanele MAPN, deși performante pentru scopuri militare, nu sunt potrivite pentru transportul în condiții optime al șefilor de stat și de guvern.

Rămâne de văzut dacă, într-un an marcat de austeritate, vor fi alocate fondurile necesare pentru a remedia această vulnerabilitate importantă a statului român.