După divorț, viața se schimbă, însă numele poate rămâne o povară birocratică și emoțională pentru foștii parteneri. O propunere recentă de modificare a Codului Civil din România vizează simplificarea procedurilor prin care foștii soți pot păstra numele din căsătorie, fără a mai fi nevoie de acordul celuilalt partener.

După divorț, viața se schimbă, dar numele poate rămâne

În prezent, legislația impune ca păstrarea numelui după divorț să fie aprobată de ambele părți.

Dacă, de exemplu, o femeie dorește să-și păstreze numele de familie dobândit în timpul căsătoriei, dar fostul soț nu este de acord, aceasta este nevoită să deschidă un proces în instanță. Această situație generează nu doar o presiune emoțională considerabilă, ci și costuri financiare importante.

Citește și: Alina Sorescu, adevărul despre viața amoroasă! Ce se întâmplă în viața ei, la trei ani de la divorț: „Am reușit să merg mai departe”

Mai mult, schimbarea numelui implică și o serie de proceduri complicate pentru actualizarea documentelor personale, iar în cazul în care există copii, păstrarea aceluiași nume devine o problemă suplimentară. Astfel, mamele care doresc să păstreze numele pentru a menține o legătură clară cu copiii lor se confruntă cu obstacole birocratice și juridice.

Citește și: Mihai Mitoșeru regretă că nu a divorțat mai devreme de Noemi: „Ne certam ca la ușa cortului”

Inițiativa legislativă, susținută de deputați din PNL și USR, propune eliminarea obligativității acordului fostului partener pentru păstrarea numelui după divorț. Astfel, soția își va putea păstra numele fără a mai fi nevoită să treacă printr-un proces judiciar. De asemenea, proiectul prevede eliminarea obligativității schimbării documentelor, ceea ce va reduce semnificativ birocrația și costurile asociate.

Această modificare legislativă vine și cu o componentă de respectare a dreptului femeii de a alege ce este mai bine pentru ea, recunoscând importanța numelui ca parte a identității personale, profesionale și familiale.

De-a lungul timpului, mai multe cazuri au atras atenția publicului asupra dificultăților legate de păstrarea numelui după divorț. Un exemplu notoriu este cel al europarlamentarei Diana Șoșoacă, care, după separare, a fost implicată într-un proces pentru a-și păstra numele de familie, decizia instanței fiind contestată de fostul soț. Un alt caz celebru este divorțul dintre Ana Maria Prodan și Laurențiu Reghecampf, în care războiul pentru păstrarea numelui a fost unul dintre punctele fierbinți ale procesului.

Există și situații mai puțin obișnuite, cum ar fi cele în care păstrarea numelui este legată de alte aspecte practice, cum ar fi posesia unui animal de companie înregistrat pe numele soției, sau dificultăți legate de documente precum pașaportul. Parlamentarii speră ca această propunere să fie dezbătută și adoptată în perioada următoare, aducând o schimbare importantă în modul în care legea tratează identitatea după divorț. Numele nu este doar o formalitate, ci o legătură cu familia, copiii și profesia, iar decizia de a-l păstra ar trebui să fie una personală, nu o sursă de conflicte sau presiuni.