O cifră care, combinată cu peste 20 de zile de concediu de odihnă, ajunge aproape la două luni de zile nemuncite, dar plătite. Această realitate ridică o serie de întrebări și dezbateri privind echilibrul dintre drepturile angajaților și nevoile economice ale țării.

Citește și: Cum arată viața Elenei Udrea, după ce a ieșit din închisoare. Fostul politician român are cu totul alte priorități: „Nu vreau să pierd nicio clipă”

Conform datelor oficiale, românii muncesc aproape 40 de ore pe săptămână, având astfel una dintre cele mai lungi săptămâni de lucru din UE. Cu toate acestea, când vine vorba de zile libere, România nu stă deloc rău. În plus față de sărbătorile legale, angajații beneficiază de concedii de odihnă care, în unele companii, pot ajunge până la 30 de zile pe an, în funcție de vechime.

Românii sunt cunoscuți pentru obiceiul de a crea „punți” între weekend-uri și zilele libere, prelungind astfel perioadele de odihnă. Această practică este atât o tradiție, cât și o necesitate pentru mulți angajați, mai ales în corporații, unde concediile sunt adesea legate pentru a obține vacanțe mai lungi. Angajatorii, deși conștienți de aceste tendințe, se arată adesea neputincioși în fața dorinței angajaților de a-și prelungi zilele libere.

În context european, unele guverne au început să propună reducerea numărului de zile libere legale, argumentând că astfel s-ar putea crește bugetele de stat și productivitatea. De exemplu, guvernul francez a propus eliminarea zilei libere de după Paște și a zilei victoriei în Europa, iar Slovacia și Danemarca au renunțat la unele sărbători legale.

În România, însă, o astfel de măsură ar fi dificil de implementat, spun specialiștii.

Angajatorii se concentrează mai degrabă pe oferirea de beneficii alternative decât pe reducerea zilelor libere. Mai mult, românii par să fie atașați de aceste zile libere, iar reducerea lor ar putea întâmpina rezistență socială.