Într-un context marcat de declarații controversate și tensiuni diplomatice, europenii par să se fi trezit și să înceapă să vorbească pe o singură voce în urma discursului președintelui american Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Citește și: VIDEO Diana Șoșoacă denunță violențele la protestul fermierilor de la Strasbourg: „Am fost paralizată de gazele folosite de forțele de ordine”

În fața liderilor mondiali, discursul său a fost mai domolit comparativ cu declarațiile anterioare, însă tema Groenlandei a rămas centrală. Trump a descris insula ca fiind „un cub de gheață rece și prost poziționat”, dar care poate juca un rol vital în pacea și protecția globală.

Deși a exclus folosirea forței pentru a prelua Groenlanda, Trump nu a renunțat la idee și și-a exprimat dezamăgirea față de europeni, afirmând că Europa nu se îndreaptă în direcția corectă, deși el o iubește și dorește să o vadă prosperă.

În replică, opt țări europene, toate membre NATO și aliate ale Statelor Unite, au decis să trimită soldați în Groenlanda, consolidând astfel prezența militară în regiune. Ca răspuns, Trump a anunțat impunerea unui tarif suplimentar de 10% pentru bunurile europene, începând cu 1 februarie.

Europa a reacționat ferm, subliniind necesitatea de a valorifica această situație pentru a construi o Europă nouă, independentă și suverană.

Liderii europeni au respins orice formă de șantaj și au reafirmat angajamentul față de suveranitatea națională și integritatea indivizibilă a continentului.

Analistii au remarcat că discursul lui Trump a fost unul de lider mondial, dar extrem de dur și lipsit de diplomație tradițională. În ciuda tonului aspru, fiecare actor menționat a fost însoțit de termeni pozitivi, reflectând stilul său unic de negociere bazat pe combinația de critică și laudă.

În plus, puterile mari folosesc integrarea economică ca armă: tarifele devin pârghii, infrastructura financiară este folosită ca mijloc de constrângere, iar lanțurile de aprovizionare sunt vulnerabilități exploatate.