Totuși, autoritățile încearcă să prelungească termenul de funcționare, temându-se de o explozie a prețurilor la energie și de impactul social devastator asupra comunităților dependente de aceste centrale.
Orașele din Oltenia, precum Rovinari, s-au dezvoltat în jurul termocentralelor, iar închiderea acestora amenință să adâncească sărăcia și să provoace o criză socială. Un fost angajat al termocentralei din Rovinari, cu peste 35 de ani de experiență, povestește cum în perioada de glorie a industriei erau între 1.000 și 1.300 de angajați, iar acum numărul acestora a scăzut sub 900. Închiderea succesivă a grupurilor energetice a lăsat orașul într-o stare de declin economic, fără alternative de dezvoltare.
„Zona a fost mono-industrială, iar închiderea termocentralelor fără a se crea locuri de muncă noi va duce la o situație mai gravă decât cea din
Locuitorii din regiune depind în mare măsură de veniturile generate de termocentrale și minerit. „Este un venit pentru populație. Unde să mai duc să mai mănânce dacă le mai închidem și pe ăsta?”, se întreabă un localnic.
Mulți angajați au fost deja concediați, iar tinerii pleacă în masă în străinătate, ceea ce agravează și mai mult situația demografică și economică a zonei.Riscuri pentru securitatea energetică
Angajații Complexului Energetic au organizat recent un protest la Târgu Jiu, semnalând riscurile majore de blackout în cazul închiderii premature a centralelor pe cărbune. „Dacă mâine s-ar închide Complexul Energetic, prețurile la energie ar exploda”,
În contextul acestor probleme, autoritățile române au programat negocieri cu Comisia Europeană pentru a obține o prelungire a termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, cel puțin până în 2030. Ministrul Dragoș Pășlaru a anunțat deja un nou apel de negociere în această săptămână, în încercarea de a găsi o soluție echilibrată între angajamentele de mediu și nevoile sociale și economice ale regiunii.