Chiar și conducerea CFR confirmă că, în urmă cu peste 35 de ani, unele rute erau parcurse într-un timp considerabil mai scurt decât în prezent. Un navetist care a călătorit ani la rând între București și Roșiori de Vede spune că, înainte de 1989, făcea drumul până la București Nord în aproximativ o oră. Astăzi, aceeași călătorie poate dura aproape dublu. Potrivit unui alt călător, viteza de circulație ar fi scăzut cu cel puțin 30%.

Întârzieri de aproape nouă luni, cumulate

Datele prezentate pentru trenurile care au circulat pe raza Regionalei CFR București arată amploarea întârzierilor: aproape nouă luni cumulate în cursul acestui an, adică aproximativ 392.000 de minute. Nici Gara de Nord nu face excepție. Trenurile plecate de aici au adunat, în total, 56 de zile de întârziere.

Pasagerii spun că puține curse ajung la destinație la timp, iar așteptările pe peroane și drumurile prelungite au devenit parte din experiența obișnuită a călătoriei cu trenul.

Reprezentanții CFR Infrastructură pun degradarea rețelei pe seama finanțării insuficiente. Alocările de la bugetul de stat pentru întreținere ar fi sub 50% din necesar, iar lipsa fondurilor a contribuit la deteriorarea infrastructurii de la an la an.

Starea liniilor este vizibilă inclusiv în Gara de Nord, unde călătorii semnalează porțiuni cu apă acumulată și probleme care ridică semne de întrebare privind întreținerea uneia dintre cele mai importante gări din țară.

Unii pasageri compară experiența din România cu cea din străinătate, unde trenurile circulă mai repede. O călătoare care folosește frecvent trenul în Spania spune că acolo deplasarea este mai rapidă, dar că un accident recent în care au fost implicate două trenuri i-a provocat emoții. În România, spune ea, viteza redusă nu îi provoacă aceeași teamă.