Curtea de Apel București a decis definitiv să respingă cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DICOT) privind arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, a membrilor familiei sale și a persoanei care administrează asociația acestora, în dosarul azilelor din Bihor.
Viorel Pașca scăpat de controlul judiciar în dosarul azilelor din Bihor
Anchetatorii susțin că persoanele vulnerabile găzduite în cele 16 imobile administrate de familia Pașca ar fi fost exploatate pentru obținerea unor beneficii financiare, acuzațiile mergând până la trafic de persoane. Dosarul a stârnit controverse, iar în stenogramele interceptate nu există nicio mărturie a persoanelor infiltrate care să confirme condiții inumane sau rele tratamente în așezămintele administrate de Pașca.
Viorel Pașca a respins vehement acuzațiile, catalogându-le drept nefondate și absurde. „Au fost oameni infiltrați, niciun cuvânt niciodată n-au spus oamenii aceia infiltrați pe stenograme că la Dumbrava a fost murdar, că oamenii au fost chinuiți”, a declarat acesta.
Bărbatul a mai mărturisit că îi este greu să vadă așezămintele pustii, subliniind că situația este „cu sus în jos” și „o nebunie totală”. El a atras atenția asupra faptului că există case goale, curate și amenajate, în timp ce oameni fără adăpost trăiesc pe străzi, fără acces la aceste locuințe.
Situația azilelor și condițiile de trai
În cadrul anchetei, s-a discutat și despre condițiile din camerele și casele administrate de familia Pașca. Deși au existat acuzații privind mizeria și neglijența, reprezentanții familiei au susținut că regulile de igienă erau stricte, exemplificând că orice pat murdar era imediat schimbat.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins contestația DICOT ca nefondată, refuzând emiterea mandatelor de arestare. Totuși, decizia privind măsurile preventive nu înseamnă închiderea dosarului, iar cercetările continuă. Următorul pas în acest caz va fi trimiterea în judecată a inculpaților.
Dosarul azilelor din Bihor rămâne în atenția publică, fiind un subiect sensibil care ridică întrebări importante despre protecția persoanelor vulnerabile și modul în care sunt administrate astfel de instituții.