Rezultatele finale au demonstrat că votul real poate să difere semnificativ de estimările sociologice, ridicând o serie de probleme legate de încrederea în sondaje și modul în care acestea influențează campaniile electorale.

Citește și: „Îmi e atât de dor...” Mesajul cutremurător al alpinistului care și-a lăsat iubita să moară de frig pe un munte în Austria

Ciprian Ciucu, candidatul PNL, a obținut un scor de peste 36%, depășind așteptările și plasându-se clar în fruntea clasamentului.

În sondajele anterioare, puține estimări îl creditau drept favorit, iar diferența față de contracandidați era considerată mică. Mobilizarea alegătorilor săi a fost un factor decisiv, în condițiile în care prezența la vot a fost de doar 32,7%, un minim în ultimul deceniu, mult sub estimările inițiale care indicau o prezență între 40% și 48%.

Daniel Băluță, candidatul PSD, a fost văzut favorit în aproape toate sondajele, cu o medie de 25%, însă a terminat pe locul trei, cu puțin peste 20%.

A fost depășit chiar și de Anca Alexandrescu, un rezultat neașteptat pentru mulți analiști. De asemenea, Cătălin Drulă, candidatul USR, a fost subestimat în sondaje, terminând pe locul patru cu 13,9%, în timp ce în mai multe sondaje era cotat pe locul al doilea sau al treilea, cu procente mult mai mari.

Sondajele de opinie nu sunt oracole și nu pot prezice cu exactitate rezultatele alegerilor. Sociologia este o știință serioasă, dar este influențată de factori precum volatilitatea populației, absenteismul ridicat și reticența unor alegători de a-și declara opțiunile de vot.

În plus, sondajele au devenit adesea instrumente politice, influențând opinia publică și comportamentul electoral, ceea ce poate distorsiona rezultatele finale.

Problemele legate de acuratețea sondajelor nu sunt un fenomen izolat. În Bulgaria, în 2021, un nou partid a fost subestimat în sondaje cu peste 10%. În Italia, pentru a limita influența sondajelor asupra electoratului, există o lege care interzice publicarea acestora cu 15 zile înainte de alegeri.