Ea comemorează momentul în care Iisus Hristos, după învierea Sa, s-a ridicat la cer în fața ucenicilor. Această zi este marcată de o puternică semnificație religioasă și este cinstită prin diverse obiceiuri și tradiții păstrate de-a lungul timpului.
Citește și: Tradiții și obiceiuri Săptămâna Luminată 2025. Când NU ai voie să speli în prima săptămână după Paște?
Înălțarea Domnului reprezintă al treilea moment important dintr-o serie esențială de evenimente din calendarul creștin: răstignirea lui Iisus (marcată în Vinerea Mare), Învierea Sa (sărbătorită în Duminica Paștelui) și
Ce semnifică Înălțarea Domnului
La 40 de zile după Duminica Învierii, Iisus le-a încredințat ucenicilor o misiune importantă, conform relatării din Matei 28: să răspândească vestea cea bună a lui Hristos în toate popoarele lumii.
Imediat după aceea, Iisus s-a înălțat la cer. A fost momentul în care s-a ridicat în văzduh. Ziua Înălțării este comemorarea momentului în care Iisus s-a înălțat la cer. El își încheiase o lucrare de trei ani pe pământ. În acest timp, și-a adunat mai mulți ucenici și a predicat despre mântuire. A murit, a înviat a treia zi și a continuat să se arate oamenilor timp de 40 de zile.
Tradiții și obiceiuri
Înălțarea Domnului reprezintă una dintre cele mai semnificative sărbători ale creștinismului, fiind celebrată la 40 de zile după Paște. Aceasta amintește de clipa în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer înaintea ucenicilor, marcând sfârșitul prezenței Sale trupești pe pământ.
Citește și: Buna Vestire 2025. Ce NU trebuie să faci în prima zi cu dezlegare la pește din Postul Paștelui?
În tradiția populară, această sărbătoare este cunoscută și sub numele de Ispas, după un cioban despre care se spune că ar fi fost martor la înălțarea lui Iisus. Legenda spune că acesta s-a ascuns după niște pietre și a văzut minunea, devenind cel care a dus vestea mai departe. Astfel, numele său a fost asociat cu sărbătoarea și este încă folosit în unele regiuni ale țării.
Una dintre cele mai importante tradiții de Înălțare este participarea la slujba religioasă, unde sunt oficiate rugăciuni speciale și se face pomenirea eroilor neamului, cinstindu-se astfel
Tot în această zi, credincioșii aduc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi așezate la icoane sau la ferestre, ca simbol de protecție împotriva răului și pentru atragerea norocului în gospodărie. Tradiția populară impune și anumite restricții: nu se spală, nu se muncește la câmp și nu se face curățenie, deoarece se crede că astfel de activități aduc ghinion.
O superstiție răspândită spune că nu este bine să dai sare din casă de Înălțare, pentru că astfel „îți dai norocul”. În plus, se crede că cei care trec la cele veșnice în această zi sfântă ajung direct în Rai, fiind una dintre cele mai curate și binecuvântate zile din calendarul ortodox.
De Înălțare, credincioșii păstrează obiceiul de a da de pomană ouă roșii, cozonac, pască și alte bucate specifice sărbătorilor pascale, în amintirea celor adormiți. Tot în această zi, mulți merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a se ruga la mormintele celor dragi, ca semn de cinstire și reculegere.
În anumite regiuni ale țării, se păstrează tradiții aparte, precum „zburătorul”, un obicei în care copiii confecționează păsări din hârtie și le lansează în aer, simbolizând înălțarea lui Iisus la cer și legătura dintre lumea pământească și cea divină.
Sărbătoarea Înălțării Domnului marchează, de asemenea, apropierea unei alte sărbători semnificative în tradiția creștină: Rusaliile, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime sau Pogorârea Sfântului Duh. De Rusalii, apostolii au primit harul divin și s-au transformat în vestitori ai învățăturii creștine, continuând astfel misiunea începută de Iisus Hristos pe pământ.
