Flavia Barbu a fost invitată în emisiunea „În Oglindă”, unde și-a deschis sufletul și a vorbit despre problemele sale cu auzul. Influencerița a abordat un subiect foarte sensibil din viața ei și a reușit să le transmită un mesaj puternic celor care o urmăresc.
Aceasta a mărturisit că părinți i ei au descoperit că nu poate auzi prin diferite comportamente pe care le avea din copilărie, mai ales în momentele în care se uita la desene. Se pare că aceasta stătea foarte aproape de televizor și risca să aibă și probleme cu vederea. Odată cu trecerea timpului, a reușit să citească pe buze, iar după mai multe controale la diferiți medici, s-a constat că are polipi și a fost nevoită să se opereze.
După o vreme, medicii i-au spus că în cinci ani sunt șanse ca aceasta să nu mai audă deloc, iar părinții ei au fost foarte speriați. Cu toate că nu au vrut să îi arate, panica prin care au trecut a fost foarte greu de expus prin cuvinte.
„Părinții mei au descoperit că nu aud prin diferite comportamente pe care le aveam încă din copilărie. S-a ajuns la concluzia că eu nu am auzit niciodată exact așa cum a trebuit și uitându-mă la desene, desenele alea dublate de pe diverse canale pentru copii sau seriale dublate. Atunci eu nu mă puteam folosi de abilitatea aceasta extraordinară pe care am dobândit-o în urma pierderii de auz, de a citi pe buze.
Îmi era foarte greu, iar atunci când mă uitam la desene stăteam foarte aproape de televizor, riscând să îmi pierd și vederea. Cu volumul dat foarte tare, iar atunci și-au dat seama că e o problemă. Mai erau momente când mă strigau prin casă și nu reacționam. Am fost la foarte mulți medici și am constatat că am o problemă cu polipi și ne gândeam că poate din această cauză nu aud.
Flavia Barbu nu a avut probleme de vorbire
În momentul în care a fost întrebată dacă a avut probleme de vorbire, Flavia Barbu a mărturisit că mama ei, fiind cadru didactic, a avut foarte multă grijă cu ea și a reușit să se adapteze, mai ales felului în care aceasta auzea. Se pare că cea care i-a dat viață vorbea mereu tare și clar, deoarece înțelegea că citește pe buze.
„Eu vorbeam normal. Mama fiind cadru didactic a stat foarte mult cu mine și s-a adaptat la felul în care eu auzeam. Vorbea mai tare, vorbea clar, înțelegea că eu citesc pe buze. Nu a existat o întârziere de vorbire. A existat totuși o sperietură. La un moment dat m-au dus ai mei la Timișoara, pentru că majoritatea investigațiilor au fost făcute în Arad și a fost unul dintre diagnosticile care ne-au speriat. Medicii le-au spus ai mei că eu nu voi mai auzi în maximum 5 ani. A fost un șoc pentru ai mei și nici nu voiau să îmi spună. Cu toate acestea s-a găsit o soluție, aparatele”, a mai spus aceasta.