Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, considerați apărători ai credinței creștine și venerați de credincioși „întocmai cu Apostolii”. Cu această ocazie, peste 1,75 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui. Află care sunt cele mai răspândite tradiții și credințe legate de această sărbătoare.
În România, ziua Sfinților Constantin și Elena este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație. Potrivit tradiției populare, se crede că cei care lucrează pământul în această zi vor fi pedepsiți cu o invazie de păsări dăunătoare, care le vor distruge culturile. Află din articolul complet care sunt celelalte interdicții și tradiții legate de această sărbătoare.
Tradiții Sf. Constantin și Elena
De Sfinții Constantin și Elena, tradiția populară interzice orice muncă agricolă: nu se lucrează ogoarele, nu se folosește sapa și nu se smulg buruienile. În unele regiuni ale țării, se spune că această zi este una specială, fiind momentul în care păsările își învață puii să zboare. Află din articolul complet ce alte obiceiuri și superstiții sunt legate de această sărbătoare.
În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pentru a se proteja de forțele malefice în ziua Sfinților Constantin și Elena, țăranii obișnuiesc să aprindă un foc mare în jurul căruia se adună. Tradiția spune că prin acest foc trec și oile, ca măsură de protecție împotriva răului pe durata cât acestea vor fi la stână. Află din articolul complet ce alte ritualuri și credințe sunt asociate cu această zi.
