Aceasta a fost acuzată că a vândut creme care au provocat arsuri grave și intoxicație cu mercur unei cliente. Incidentul a declanșat o anchetă penală și a ridicat semne de întrebare privind responsabilitatea atât a vânzătorului, cât și a autorităților de control.
Citește și: VIDEO Scandalul Epstein se adâncește. E-mailuri compromițătoare implică președintele Trump
O clientă a reclamat public că, după ce a folosit una dintre cremele comercializate sub brandul Ancuței Cârcu, a suferit arsuri severe pe față, gât și piept, iar ulterior a fost diagnosticată cu intoxicație cu mercur, ajungând chiar la dializă din cauza unui blocaj renal. Crema în cauză promitea eliminarea petelor pigmentare, însă, potrivit procurorilor, conținea substanțe toxice periculoase.
Femeia de afaceri susține că nu este responsabilă pentru producția cremei, ci doar pentru comercializarea și promovarea acesteia.
„Este o cremă magistrală, făcută în laborator, cu mercur în doze precise. Nu este interzisă în produsele magistrale, doar în cele cosmetice,” a
declarat Cârcu.În luna iunie, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a interzis firmei Ancuței Cârcu să mai comercializeze crema respectivă. Cu toate acestea, victima susține că a cumpărat produsul în luna iulie și a început să îl folosească în septembrie. Femeia de afaceri neagă că produsul ar fi fost vândut după interdicție, susținând că stocul s-a epuizat și farmacia nu a mai furnizat crema.
Ancuța Cârcu este acum cercetată penal pentru mai multe infracțiuni grave, printre care evaziune fiscală, falsificarea sau substituirea de produse, trafic de substanțe toxice și vătămare corporală. Ancheta este în desfășurare, iar poliția, prin biroul specializat în arme, explozivi și substanțe periculoase, investighează dacă strategia de marketing și modul de comercializare au avut un impact fatal asupra victimei.
Scandalul a adus în discuție și responsabilitatea platformelor digitale precum TikTok, unde Ancuța Cârcu își desfășoară activitatea comercială.
Se ridică întrebări privind lipsa de control a autorităților statului, precum ANPC, ANCOM sau Ministerul Digitalizării, care permit vânzarea liberă a unor produse potențial periculoase și proliferarea unor scheme financiare dubioase.