Consiliul Concurenței atrage atenția că prelungirea acestei măsuri aduce mai multe dezavantaje decât beneficii, iar efectele negative se resimt deja în toate categoriile de produse.
Citește și: VIDEO Spectacolul Luminilor de Crăciun pe Champs-Élysées Atrage 200.000 de Vizitatori
Deși zahărul și uleiul au fost plafonate, prețurile la detergenți, produse cosmetice și alte bunuri nealimentare au crescut mult peste nivelul justificat. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „waterbed effect” (efectul pernă de apă), explică cum scăderea prețurilor la unele produse determină creșteri compensatorii la altele, afectând astfel consumatorul final.
Pe lângă scumpiri, consumatorii se confruntă cu fenomene precum „shrinkflation” – reducerea cantității din produse fără modificarea prețului, exemplificat prin pachetele de unt care au scăzut de la un kilogram la 900 de grame. De asemenea, „chipflation” se referă la diminuarea calității produselor pentru a menține prețurile plafonate, ceea ce se traduce prin ingrediente mai ieftine sau produse mai diluate, cum este cazul produselor de
În plus, există situații de „gridflation”, când unele companii profită de haosul pieței pentru a majora prețurile peste nivelul justificat de costurile reale. Această practică agravează și mai mult situația consumatorilor, care plătesc prețuri tot mai mari pentru produse esențiale.
Românii resimt din plin aceste schimbări, cu prețuri care par să se tripleze în unele cazuri, iar găsirea unor oferte decente devine o adevărată provocare.
Economiștii avertizează că, deși plafonarea poate reduce inflația pe termen scurt, pe termen lung aceasta va duce la dezechilibre majore și la o creștere accentuată a prețurilor odată cu liberalizarea pieței.
